TILIA CORDATA Mill., TILIA PLATYPHYLLOS Scop., TILIA TOMENTOSA Mnch.

Familia Tiliaceae

Alte denumiri populare: tei pucios, tei rosu, tei paduret, tei balan, tei verde, tei bun, tei alb, tei fluturesc, teita, tei varatec.

Descriere

Arbore cu inaltimea de 20-40 m, cu coroana globuloasa, tulpina dreapta, cilindrica, scoarta neteda, de culoare cenusie (dupa varsta de 20-30 de ani apar crapaturi longitudinale -ritidom, negricioase). Frunzele sunt mari, lung-petiolate, cordiforme, asimetrice la baza, cu varf ascutit, dintate pe margini, de culoare verde-inchis pe fata superioara si verde-deschis pe fata inferioara. Florile sunt galbene-aurii, grupate in inflorescente (cime), cu pedunculul concrescut de o bractee glabra in forma de Iimba, de culoare verde-galbuie. La Tilia cordata, inflorescentele au 3-16 flori, la T. platyphyllos au 3-7 flori, iar la T. tomentosa au 7-9 flori.

Inflorirea incepe in luna iunie (Tilia platyphyllos), fiind urmata de Tilia cordata (dupa 10-15 zile) si mai tarziu de Tilia tomentosa.

Raspandire

Arborii se gasesc in flora spontana din toate zonele naturale ale tarii, in paduri de foioase (amestecati cu stejarul pufos si garnita), in masive compacte sau ca arbori ornamentali, izolati pe marginea soselelor, in localitati, parcuri, gradini si curti. Ca arborete pure se gasesc in nordul Dobrogei, maj frecvent la altitudini de 500 m.

Organe utilizate: Flores Tillae cum et sine bracteis – inflorescente cu sau fara bractee.

Recoltarea

Florile se culeg impreuna cu bractele insotitoare la inceputul infloririi (lunile iunie-iulie), cand florile au miros aromat de miere, gust dulceag, usor astringent si emolient, datorita unor glande nectarifere. O parte din flori pot fi in faza de boboc. Culegerea florilor se face manual, pe timp frumos, dupa ce s-a ridicat roua, la 1-2 zile dupa ultima ploaie. Pentru urcare in coroana arborilor se folosesc scari duble, evitand caderea, ruperea ramurilor si pastrand aspectul ornamental al coroanei.

Uscarea naturala se face la umbra, in strat subtire, in poduri acoperite cu tabla, soproane sau incaperi bine ventilate. Artificial se usuca la temperaturi sub 35°C. Coeficientul specific de uscare este 3,5 – 4 : 1. Dupa uscare, florile au miros aromat, placut si gust dulceag, mucilaginos, datorita uleiului eteric emanat de glandele nectarifere. Se pastreaza in saculeti de panza, cutii de carton sau lazi captusite cu hartie. Florile de Tilia cordata se pot amesteca cu cele de Tilia platyphyllos, dar flroile de tei argintiu (Tilia tomentosa) intra in amestec numai in proportie de 8%.

Continutul chimic

v      ulei volatil (0,04 – 0,07%) cu farnesol – un alcool alifatic de tip sesquiterpenic care da mirosul caracteristic;

v      mucilagii care hidrolizeaza in acid galacturonic, acid poliuronic, arabinoza, galactoza, ramnoza, metilpentoze;

v      glicozizi flavonici (cvercetrina, izocvercetrina, hesperidina, tiliacina), rutozid, saponozide, tirozid, gume, taninuri galice si catehinice, coline, acetilcoline;

v      vitamine (C).

Proprietati terapeutice

v      pectorale, expectorante, emoliente, antitermice, febrifuge, diuretice;

v      neurosedative, antispastice, decongestive, antiinflamatoare, calmante, diaforetice;

v      hipotensive, coronaro-dilatatoare, calmante in durerile cardiace.

Actiuni specifice

v      boli ale aparatului respirator: bronsite cu eliminarea secretiilor, astm bronsic, tuse cronica si convulsiva, guturai, raceli, gripa cu febra, faringite, reducerea inflamatiilor gatului (datorita mucilagiilor);

v      provoaca transpiratie abundenta si scade temperatura corpului;

v      afectiuni ale sistemului nervos: insomnii cu producere de somn linistitor, elimina durerile de cap, ameteli, stari de nervozitate, isterie, tensiune psihica, migrene, agitatie nocturna, oboseala, surmenaj intelectual, emotivitate, anxietate;

v      afectiuni ale gurii (amigdalite, laningite, stomatite) si ale nasului (rinite);

v      combate hipertensiunea si tulburarile cardiace, insuficienta cardiaca cu edeme, ateroscleroza cu fluidizarea sangelui, palpitatii si spasme cardiace;

v      afectiuni digestive, colecistite, dischinezie biliara, indigestii, tonificarea stomacului (cand se asociaza cu musetel si menta), constipatia, hemoroizii, intoxicatiile;

v      diabet zaharat, obezitate;

v      afectiuni uro-genitale: cistite cronice, cistalgii Ia femei nevrotice si anxioase, dismenoree, bufeuri de menopauza, marirea diurezei;

v      reumatism, artrite, guta, varice, dureri musculare si de sale;

v      combate formarea ridurilor, a cearcanelor si a alopeciei.

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 2 lingurite de flori uscate la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza acoperit 10-15 minute, se strecoara, se indulceste cu miere sau zahar, si se beau 2-3 ceaiuri caIdute pe zi, cu efecte calmante in tuse convulsiva, bronsite, dureri de piept, raceala, stari gripale (ca sudorific), tensiune psihica si tulburari cardiace. Aceeasi infuzie, luata dupa masa, ajuta la digestie si la tonifierea stomacului. Daca se bea o cana cu 30 de minute inainte de culcare, are actiune in caz de insomnii, asigurand un somn linistitor.

v      Infuzie din amestec de flori de tei, flori de musetel si frunze de lamaita sau de mataciune in apa clocotita, din care se beau 2 ceaiuri (dimineata si seara) cu efecte antispasmodice in boli de ficat, vezica biliara si stomac si efecte diuretice in cistite cronice.

v      Infuzie din amestec de tei si sunatoare, care se bea contra durerilor de inima (mai ales la hipertensivi), dureri de cap, ameteli si afectiuni psihice.

v      v      Decoct din 50-60 g de flori de tei la 1 litru de apa rece; se fierbe 15 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau cate 500 ml pe zi, pentru combaterea greturilor in indigestii, albuminurie si reumatism.

v      Sirop de tei recomandat in indigestii si la eliminarea secretiilor bronsice.

v      Apa de tei din 100 g de flori + 30 ml de alcool + 70 ml de apa, din care se consuma cate 10-15 ml de 3-4 ori pe zi in inflamatii bronsice acute si cronice, faringite, stari de nervozitate Ia copii si femei.

UZ EXTERN

v      Gargara cu infuzie din 4 linguri de flori la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 15-20 de minute, se strecoara si se foloseste ceaiul cald in inflamarea amigdalelor, dezinfectarea cavitatii bucale (candidoza, stomatita, faringite), stari de neliniste, nervozitate.

v      Inhalatii cu infuzie din 5-10 flori la 200 ml de apa clocotita, care se incalzeste pana la clocot si se face inhalatia cu aburi pentru laringite, faringite si pentru combaterea ridurilor si a cearcanelor la ochi.

v      Bai sedative cu decoct din 500 g de flori la 3 litri de apa rece; se fierbe 10-15 minute si se strecoara in apa din cada de baie la temperatura de 37°C. Baia dureaza 20 de minute si are rol calmant general si decongestiv, mai ales la copii nervosi si la bolnavi cu tuse convulsiva si insomnie precum si regenerator in catifelarea tenului.

v      Tinctura din 10 g de flori uscate la 100 ml de alcool de 70°, care se macereaza 10 zile, agitand zilnic pentru uniformizare. Se strecoara si se toarna in sticle de culoare inchisa si se foloseste ca lotiune pentru frectii la radacina parului, stimuland cresterea firelor de par.

v      Comprese calde cu infuzie din 60-70 g de flori la 1 litru de apa clocotita, folosita pentru combaterea ridurilor, a cearcanelor, ochilor obositi, pentru tenurile cuperozice si cu eruptii cutanate, tinand un tifon umed timp de 10-15 minute. Compresele calde se mai pot folosi contra inflamatiilor dureroase produse de contuzii si reumatisme.

v      Cataplasme cu frunze proaspete strivite, care se pun pe furuncule, arsuri, plagi dureroase, pecingine, hemoroizi externi.

Alte utilizari

v      Crearea de aliniamente de-a lungul soselelor, bulevardelor, strazilor si aleilor din parcuri si gradini.

v      Amenajarea gardurior vii de mare inaltime.

v      Specie melifera de mare importanta.

Sursa imagine: artandperfume.com