Articol publicat in ziarul Evenimentul din 17.05.2007.

Este cunoscută legătura între factorii climatici şi starea de sănătate a organismului uman, iar schimbarea anotimpurilor presupune diverse modificări climaterice care au urmări negative asupra funcţionării diverselor sisteme din corpul omenesc.

Caracterizată printr-o oboseală fizică şi psihică, printr-o scădere a elanului vital, cu tendinţa diminuării activităţii, această stare de “vlăguială” generală, care prezintă exact caracteristicile asteniei, apare la trecerea de la temperaturile mai scăzute ale lunilor martie şi aprilie la canicula din mijlocul zilelor de mai. Acum, cînd parcă nu mai există primăvară, cînd trecerea de la temperaturile scăzute la cele ridicate, toride chiar, se face aproape instantaneu, din iarnă intrînd direct în mijlocul verii, astenia îşi face simţită prezenţa la mult mai multe persoane decît în trecut.

Omul, ca fiinţă bio-psiho-socială, este integrat în mediul natural şi este direct influenţat de acesta. Schimbările climatice aduc automat schimbări în homeostazia, în echilibrul organismului, atît în plan corporal, cît şi psihic. În această categorie se înscriu trecerile de la un anotimp la altul, în rîndurile cărora secvenţa iarnă-primăvară ocupă un loc deosebit.

După o perioadă lungă de absenţă a căldurii, cînd organismul este nevoit să consume mai mult decît să asimileze, natura trece la o revigorare a întregii vieţi, iar acest lucru va cere din partea omului o modificare a economiei organismului. Această schimbare se produce cu unele perturbări în echilibrul bio-psihic, dînd naştere la aşa-numita astenie de primăvară.

După cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Vasile Chiriţă, director medical al Spitalului de Psihiatrie “Socola” din Iaşi, este vorba de un ansamblu de simptome caracterizat printr-o oboseală cronică avînd tentă predominant psihică (epuizare şi lipsă de mobilizare spre diferite activităţi), prin modificări de somn (adormire dificilă, caracter neodihnitor al repausului hipnic), prin iritabilitate (o stare nedefinită de încordare, de tensiune, cu incapacitate de relaxare) şi chiar prin dureri de cap cu localizare difuză şi cu caracter de apăsare: “Această tulburare este un caz particular al neurasteniei şi este cauzată de adaptarea lentă a organismului, a sistemului nervos, de la o perioadă de consum energetic spre una de asimilare. Statisticile arată că 20-30 la sută din populaţia adultă prezintă insomnii, acestea constituind simptomul cel mai deranjant al neurasteniei. de altfel, de aici decurg 45 la sută dintre accidentele rutiere şi 50 la sută dintre accidentele de muncă. La originea acestor simptome se află şi deficitul în diverse vitamine, a căror carenţă se explică prin lipsa aportului de fructe şi legume proaspete din perioada sezonului rece”.

Astenia de primăvară este un fenomen natural, care apare în fiecare an şi care poate fi mai intensă sau mai atenuată în funcţie de starea de uzură a organismului. “Un regim de viaţă echilibrat, cu respectarea alternanţei somn-veghe previne o stare de oboseală suplimentară. de asemenea, aportul vitaminic suplimentar este o atitudine judicioasă, care atenuează simptomele asteniei. La acestea se adaugă, bineînţeles, trecerea cît mai precoce, la începutul primăverii, spre alimentaţia bogată în vegetale. În concluzie, printr-un regim de viaţă şi un regim alimentar adecvate, printr-un echilibru judicios între efort şi repaus, efectele asteniei de primăvară pot fi diminuate şi depăşite cu uşurinţă”, ne-a mai spus dl dr. Chiriţă.

Deoarece, primăvara, organismul este epuizat, lipsit de vitalitate şi forţă din cauza carenţelor alimentare (iarna se consumă multe alimente conservate, cu un aport redus de vitamine şi săruri minerale), oricine se resimte odată cu venirea anotimpului cald. “Dacă în cazul oamenilor sănătoşi, starea de oboseală, de astenie fizică sau mintală este abia simţită, există şi persoane cu o constituţie fizică mai anemică, pentru care venirea primăverii echivalează cu starea de oboseală accentuată, de inadecvare. Pe fondul acestei stări, unele boli pot recidiva, cum este cazul ulcerului gastro-duodenal, iar altele se pot agrava, ca de exemplu, nevrozele sau psihozele”, ne-a spus dl dr. Gabriel Crumpei, medic primar psihiatru.

Astenia nu este aceeaşi cu oboseala după un efort fizic sau intelectual, ci apare în urma unei diminuări profunde a resurselor energetice din organism. În acest caz, cele mai mici eforturi epuizează resursele fizice, iar starea sufletească ce însoţeşte astenia este modificată în sensul iritabilităţii, indispoziţiei şi nesiguranţei. “Desigur că astenia de primăvară apare şi din cauze externe. Primăvara, mecanismele psihologice ale fiinţei umane se schimbă. Ne adaptăm la alt stil de viaţă, ne îmbrăcăm altfel, ne bucurăm de venirea căldurii, de razele soarelui, ba chiar ne comportăm diferit. Intervine o readaptare a organismului la mediul extern, iar faptul că starea de anemie specifică asteniei de primăvară apare şi ca o consecinţă a influenţei astrelor, a Lunii în special, asupra noastră, este incontestabil”, a adăugat dl dr. Crumpei.

Chiar dacă manifestările asteniei sînt neplăcute, ele nu trebuie să ne sperie, pentru că pot fi combătute printr-o activitate cît mai variată şi printr-o alimentaţie cu aport de vitamine şi minerale. Totuşi, nu trebuie să i se atribuie asteniei de primăvară toate eventualele dezechilibre ce se pot resimţi în această perioadă. Cu alte cuvinte, este necesară o atitudine flexibilă faţă de propria sănătate, fără complicarea subiectivă a fenomenelor resimţite. Este bine de ştiut că, în această perioadă, pot să apară şi viroze ale căror simptome sînt asemănătoare celor prezentate în cazul asteniei.

Remedii care previn şi combat astenia de primăvară

Pentru combaterea asteniei de primăvară nu există medicamente. Ce s-ar putea prescrie pentru căscat, moleşeală şi somnolenţă? După cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milică, specialist în fitoterapie, pentru a combate aceste stări, alături de o remineralizare şi o revitaminizare a organismului prin consumul ridicat de fructe şi mai ales de urzici şi spanac, fitoterapia ne oferă un ajutor formidabil. Printre alimentele care ajută organismul uman să depăşească această stare de oboseală, întărindu-l şi avînd un aport considerabil de minerale şi vitamine se numără carnea (în special cea de vită), gălbenuşul de ou, cerealele, spanacul, măcrişul (stevia), pătrunjelul, varza, hreanul, sfecla roşie, morcovul, prazul, merele, măslinele, ciupercile şi nucile. Persoanele obosite, nervoase, cele care suferă de reumatism, gută, boli cardiovasculare, constipaţie sau celulită vor beneficia de incontestabile foloase utilizînd oricare dintre următoarele remedii: infuzia din busuioc, din frunze de nuc (20 g la un litru de apă), din flori de coada soricelului sau cimbrişor. Pentru o cură eficace, se recomandă ingerarea zilnică a unui litru din oricare din aceste infuzii, timp de 1-2 săptămîni. Pentru îndepărtarea asteniei mai este indicată, zilnic, o cană cu vin de flori de salcîm (20 g flori infuzate într-un litru de vin roşu).

• Busuiocul combate eficient căderile de energie vitală şi intelectuală. Este un tonic şi un energizant cît se poate de potrivit momentului, un regenerator rapid care opreşte toate procesele de uzură din organism, destul de accelerate în această perioadă de trecere de la iarnă la primăvară. Pulberea de busuioc (obţinută prin sfărîmarea inflorescenţei şi apoi cernerea ei, cîte 4 linguriţe/zi luate cu apă, timp de două săptămîni – este de preferat ca înainte de înghiţire să se ţină sub limbă timp de 10 minute) are o capacitate miraculoasă de înviorare a organismului, uşor euforizantă şi echilibrantă asupra stării psihice, mărind capacitatea de control asupra emoţiilor, reducînd în acelaşi timp sensibilitatea la stres.

Eficient este şi maceratul obţinut prin ţinerea busuiocului în apă, la temperatura camerei, timp de 8-10 ore. Se filtrează şi se bea dimineaţa, pe stomacul gol.

• Contra asteniei şi a stării de slăbiciune se mai poate prepara o tinctură din 10‑15 linguri de rozmarin, un pahar de alcool rafinat şi un pahar de apă. Se amestecă şi se lasă la macerat 10 zile, după care se strecoară, se pune în sticle închise ermetic şi se păstrează la întuneric. Se ia cîte o linguriţă, de 3‑4 ori/zi, înainte cu jumătate de oră de mesele principale. Efectul psihostabilizant al măghiranului se poate obţine prin luarea pe nemîncate a cîte unei linguri de pulbere, care, înainte de a fi înghiţită cu apă, se ţine sub limbă timp de 10 minute.

• Foarte eficient în combaterea asteniei este şi ceaiul de măghiran (2-3 linguriţe plantă/o cană de apă, infuzie în apă clocotită timp de 15-20 minute). Maceratul la rece se obţine prin ţinerea plantei în apă, la temperatura camerei, timp de 8-10 ore, urmată de filtrare.