Remedii în inflamația veziculei biliare – Ziarul Lumina

Vezicula biliara este organul de tranzitie a sucului biliar (bila sau fierea) care este secretat, in flux continuu, de anumite celule specializate ale ficatului. Dupa colectare intr-o retea de canale intrahepatice si extrahepatice, bila trece in vezicula biliara, ca organ de colectare, depozitare si concentrare. Din vezicula, bila se varsa, prin canalul coledoc, in duoden (prima portiune a intestinului subtire) unde exercita un rol important in digerarea grasimilor si vitaminelor, prin emulsionare de catre sarurile biliare din fiere.

Intr-un organism sanatos, bila este de culoare galbena, neiritabila, fluida sau usor vascoasa. Intr-un organism bolnav bila devine verde inchis, aproape neagra, si are actiune acida si coroziva asupra tesuturilor. In aceasta stare nu se mai scurge in duoden si provoaca inflamarea ficatului si a veziculei biliare.

Principalele boli manifestate prin inflamatii destul de agravante si dureroase in zona abdomenului superior, cu sau fara iradieri in spate si spre umarul drept, sunt colecistita si angiocolita.

Fitoterapia acestor afectiuni dureroase se realizeaza cu plante medicinale care au proprietati antiinflamatoare, antimicrobiene, antispastice, diuretice, coleretice (favorizeaza secretia bilei), colagoge (stimuleaza deversarea bilei in intestin) si depurative (asigura eliminarea toxinelor din sange).

• Radacina de cicoare – decoct, luat inainte de mesele principale avand efecte colagoge, coleretice si depurative;
• Codita soricelului– infuzie, din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi avand efecte coleretice si colagoge;
• Rostopasca- infuzie, cate 2 linguri la intervale de 3 ore in cursul zilei, evitand supradozarea;
• Sunatoare– infuzie, se beau 3 ceaiuri pe zi;
• Papadie– infuzie, se beau zilnic 2-3 ceaiuri sau tulpini fragede mancate crude, primavara si vara, incepand cu 4 tulpini pe zi si marind doza, treptat, pana la 15 tulpini, dupa care se scade zilnic la 4 tulpini.
• Frunze de menta – infuzie, se beau 3 ceaiuri reci pe zi;
• Frunze de anghinare – infuzie, cu o concentratie in crestere saptamanala, de la 2 la 3-4 lingurite in 300 ml apa clocotita care se bea fractionata in 3 reprize pe zi;
• Flori de siminoc sau de glabenele – infuzii, se beau cate 2 ceaiuri pe zi, cu 30 minute inainte de mesele principale.

Regimul alimentar consta din excluderea grasimilor animale, mezeluri, afumaturi, conserve, rantasi si prajeli. Toate acestea sunt greu digerabile si raman mult timp in stomac, provocand dureri abdominale acute si constipatii. Se vor consuma cu rezerva branzeturile grase sau fermentate, smantana, galbenusul de ou si ouale prajite, nuci, alune, condimente iuti, ciocolata, cafea, alcooluri tari.

Bolnavii vor consuma, de preferinta, supe strecurate de zarzavat, sucuri de legume (morcov, telina, salata, sfecla rosie), compoturi si sucuri de fructe (mere, lamai, portocale, grapefruit-uri) diluate cu apa pana la cantitatea de 2-3 litri pe zi. Mai sunt recomandate carnea slaba de vitel si pui, branza de vaci, lapte degresat, iaurt, paste fainoase. Sunt indicate sosurile dietetice (tomate, albe, de zarzavat, si de fructe).

In timpul crizelor dureroase de colecist se iau 2 linguri de ulei de masline sau de floarea soarelui cu putin suc de lamaie, dimineata, pe nemancate, dupa care bolnavul va sta culcat pe partea dreapta timp de 30 de minute.

Regimul de viata impune un repaus la pat si impachetare cu parafina calda pe abdomenul superior precum si cataplasme locale cu varz cruda timp de 4-6 ore, schimbate de 2-3 ori pe zi.

Articol realizat de: Dr. Ing.Troia Stela Daniela