Manuka – Ziarul Lumina

Manuka – Leptospermum scoparium – Fam. Myrtaceae

Manuka este un arbust vesnic verde, care creste in mod normal pana la o  inaltime de 2-5 m, dar poate creste pana la 15 m. Arbustii sunt bogat ramificati, iar de-a lungul ramurilor sunt frunze inguste de culoare verde inchis de 7-20 mm lungime si 2-6 mm latime, cu un puternic parfum de lamaie. Florile au un diametru de 8-15 mm, albe, roz sau rosii, au cinci petale si arata un pic ca florile mici de mar. Arbustii infloresc in mai si iunie.

Manuka creste pe coasta de est a Australiei, in Noua Zeelanda si in Tasmania. Planta necesita un climat cald, cu ierni blande si mult soare. Arbustii nu tolereaza inghetul, iar la noi in tara pot fi cultivate numai in sere sau in ghivece de flori care pot fi plantate in aer liber vara. Plantele se inmultesc prin seminte sau butasi.

Denumirea de manuka provine din maori si este numele cel mai utilizat in Noua Zeelanda, in timp ce „arbore de ceai” este denumirea comuna in Australia. Numele de „arbore de ceai” a aparut deoarece echipajul lui James Cook a folosit frunzele plantei pentru a prepara ceaiul impotriva scorbutului cand au ajuns in Australia in 1770. Cook a scris ca ceaiul are un gust amar placut atunci cand frunzele sunt proaspete, dar pierde mult din aroma cand este uscat.

Oamenii maori din Noua Zeelanda au folosit in mod traditional manuka pentru o varietate de scopuri. Lemnul este foarte dur si puternic si este folosit pentru mobila.  Rumegusul din lemn de manuka este folosit pentru afumatul carnii si pestelui, dand un gust minunat.

In mod traditional, frunzele sunt utilizate atat intern cat si extern. Au un gust amar si proaspăa si pot fi un bun substitut pentru ceaiul negru obisnuit, doar ca este important ca ceaiul de manuka sa stea mai mult la infuzat decat ceaiul obisnuit, astfel incat toate aromele si principiile active sa se poata elibera in apa infuzata.

In aromoterapie, se foloseste uleiul esential care este extras prin distilarea cu abur a frunzelor si varfurilor ramurilor de manuka. Uleiul de Manuka are un miros cald, dulce, pe si putin camforat.  Noua Zeelanda si Australia sunt cei mai mari producatori de ulei esential.

Uleiul esential contine tricetone si mono- si sesquiterpene. Uleiul esential are un efect antiseptic si antiviral, ceea ce il face foarte potrivit pentru prevenirea racelilor. Pentru probleme respiratorii obisnuite, cum ar fi astmul bronsic, raceala, puteti utiliza ulei de manuka (de preferinta cu eucalipt) pentru inhalare, adaugand cateva picaturi,2-3,  in infuzia preparata. Uleiul de Manuka are un efect analgezic local si ajuta la durerile musculare. Uleiul are un efect antiseptic si cicatrizant, iar in forma nediluata poate fi utilizat in picaturi pe tenurile acneice. Un ulei pentru tenul acneic , se poate face prin amestecarea a 10 picaturi de ulei de manuka si 6 picaturi de ulei de lavanda in 30 ml ulei de armurariu. Uleiul de lavanda face ca un astfel de amestec sa aiba un efect de vindecare suplimentar asupra pielii. Intr-o lampa de aromatizare, puteti utiliza un amestec de doua picaturi de ulei de lamaie si doua picaturi de ulei de manuka, deoarece parfumul de manuka singur poate fi putin prea intens.

Uleiul de Manuka este antifungic, antiviral si bactericid si poate fi utilizat pentru diferite forme de infectii. In cosmetica, uleiul de manuka este utilizat in creme, balsamuri de buze, sapunuri, sampoane si apa de gura. Uleiul are efect antioxidant. Efectul antiseptic si antispasmodic al uleiului de manuka a fost investigat prin mai multe studii. Efectul sa dovedit a fi destul de variabil, dar acest lucru se datoreaza si din  compozitia uleiului ce poate varia foarte mult, totdata si provenienta uleiului. Uleiul de Manuka este utilizat pe scara larga si  in aromoterapie. Uleiul are un efect relaxant muscular si este excelent pentru masarea muschilor si articulatiilor obosite si dureroase.  Din punct de vedere mental, uleiul este util pentru tensiuni nervoase si stari legate de stres sau este folosit ca un ulei liniștitor. Pentru aromoterapie, manuka poate fi amestecat cu uleiuri esentiale de lavanda, rozmarin, pin si geranium sau cu alte uleiuri cu parfum de condimente.

Manuka are efect antibiotic, antifungic, antiviral, bactericid, antiseptic, alergic, analgezic, sedativ, relaxant muscular, deshidratant, cicatrizant, antioxidant. Este utilizat in infectii cutanate, eczeme, acnee, psoriazis, arsuri, picior de atlet, pecingine, afte, raceli, gripa, bronsita, astm, dureri in gat, dureri musculare, dureri articulare, reumatism, infectii ale ractului urinar, ulcere, leziuni, tensiune nervoasă si stres.

Frunzele sunt folosite si sub forma de decoct sau extract pentru dureri articulare, pentru probleme ale pielii, cum ar fi rănile cronice, piciorul atletului, pecingine și eczeme, precum și pentru problemele tractului urinar. Pentru a obtine o vindecare mai buna a ranilor si pentru a reduce riscul de infectii, frunzele de manuka se pot zdrobi intr-un mojar si se pot aplica sub forma de terci direct pe rani si crapaturi ale pielii. Se pot face si inhalatii prin infuzarea frunzelor pentru raceali, bronsita si astm.

Mierea de manuka este mai inchisa la culoare si are un gust mai distinct decat mierea obisnuita de flori. Mierea are puternice proprietati antibacteriene si antifungice si poate fi utilizata medicamentos. Mierea de cea mai buna calitate se obtine atunci cand stupii sunt asezati intr-o natura nepoluata, cu multe tufe de manuka. Un cercetator german a identificat recent metilglioxalul ca substanta medicinala activa in mierea de manuka.

Articol realizat de: Dr. Ing. Troia Stela Daniela