Șofranul – Ziarul Lumina

Sofranul este derivat dintr-o anumita portiune a florilor de Crocus sativus si este unul dintre cele mai scumpe condimente din lume. Pe langa utilizarea sa in bucatariile mediteraneene, din Orientul Mijlociu si Asia de Sud, a facut parte, de asemenea, din strategiile de vindecare traditionale ayurvedice si persane de mii de ani. Recent, au aparut studii la om care examineaza capacitatea sofranului sau a fitochimicalelor sale bioactive individuale de a ameliora afectiunile si simptomele legate de depresie, afectiuni neurodegenerative si simptome ale diabetului si bolilor cardiovasculare. Sofranul este una dintre cele mai scumpe plante culinare si are numeroase utilizari ca si conservant, colorant, ingredient alimentar, farmaceutic si medicina traditionala.  Stigmatul uscat al plantei perene inflorite Crocus sativus a fost cultivata de secole in conditii climatice specifice in Iran, India si sudul Europei .Costul ridicat al acestui condiment este determinat in mare parte de procedurile de recoltare extrem de intensive in munca si meticuloase. Astfel, 225 000 de stigmate de la 75 000 de flori ar putea fi necesare pentru a produce 1 kg de sofran.Sofranul imbogateste mai multe feluri de mancare regionale populare, cum ar fi paella in Spania, orezul pulao in India si khoreshes in Iran si este inclus intr-o gama diversa de retete de carne, fructe de mare, orez si deserturi. Peste 100 de compusi biologic activi au fost identificati in sofran, crocina, crocetina, picrocrocina si safranul fiind bioactivi principali.Pana in prezent, o varietate de proprietati biologice au fost asociate cu aceste fitochimicale, inclusiv antioxidarea, antiinflamarea si actiunile antidepresive si hipolipidemice, mediate partial prin modularea mai multor cai de semnalizare intracelulara si reglare. Culoarea rosie bogata a sofranului este atribuita esterilor de crocetina; gustul sau amar si aroma sa distinctivă.Utilizarile sale antice in remediile traditionale ayurvedice si persane includ tratamentul suferintei gastrointestinale si genito-urinare, astmului si congestiei respiratorii, febrei si durerii, precum si pentru bolile mentale si oculare.In ultimele 2 decenii, a existat o crestere constanta a rapoartelor preclinice si clinice care examineaza efectele sofranului, extractelor sale si fitochimicilor individuali ca tratamente potentiale ale unei game variate de probleme de sanatate, inclusiv bolile cardiovasculare , diabet, tulburari psihologice si comportamentale, afectiuni neurodegenerative, disfunctii ale tractului reproductiv si boli oculare.

Cantitatea si forma unui ingredient alimentar sau fitochimic care este consumat si absorbit si distribuit pe tot corpul in circulatie poate diferi substantial de doza si forma accesibila pentru tesuturile si organele corpului. Această disponibilitate determina partial doza eficienta locala si este un factor important in intelegerea raspunsului fizic sau a lipsei acestuia a unei componente alimentare.

Beneficiile potentiale pentru sanatate raportate pentru sofran sunt asupra depresiei, un efect antidepresiv cu eficacitate maxima prin consum 28-30mg\zi, timp de 6-12 saptamani din extract de sofran. In tulburarile de memorare sau invatare, pulberea din sofran 100mg\zi timp de 8 saptamani sau extract de petale, 30mg\zi timp de 6 saptamani. Aceeasi cantitate folosita pentru functia cognitiva in boala Alzheimer.

In prediabet si diabet zaharat tip 1, pulberea de 100mg\zi timp de 8-12 saptamani.

Bolile cardiovasculare se pot sustine printr-un tratament cu extract de sofran 30mg\zi timp de 8 saptamani.

Sofranul este semnificativ mai eficient decat placebo in reducerea severitatii depresiei si prezinta o eficacitate similara sau egala cu antidepresivele. Actiunile potentiale includ efecte antioxidante si antiinflamatoare, modularea axei hipotalamus-hipofiza-suprarenala si a proceselor serotoninergice si actiuni neuroprotectoare.

Mecanismele potentiale pentru beneficiile antidiabetice includ suprimarea stresului oxidativ si a inflamatiei, imbunatatirea functiei celulelor pancreatice si modularea cailor de semnalizare a insulinei si translocarea transportorului de glucoza. Mecanismele pentru influenta sofranului asupra dislipidemiei si aterosclerozei pot include interferenta cu lipazele tractului gastro-intestinal dupa mese, imbunatatirea mecanismelor antioxidante si antiinflamatorii, scaderea tensiunii arteriale si a agregarii plachetare si modularea cailor de semnalizare, cum ar fi proteinele de soc termic.

Ca o concluzie asupra beneficiilor aduse sanatatii prin consumul in diverse forme a sofranului, trebuie sa tinem cont ca acest consum trebuie sa fie cuantificat impreuna cu rezultate ale sanatatii masurate, comparate si interpretate de medicul specialist.

Articol realizat de: Dr. Ing. Troia Stela Daniela