Gastrita cronică și acută – Regim alimentar

In gastrita acuta, in primele 1-3 zile de la declansarea bolii se recomanda repaus alimentar total prin dieta hidrica, consumand apa fiarta si racita, infuzii din plante medicinale (musetel, menta, rostopasca, sunatoare), in cantitati limitate pentru a nu stimula secretiile gastrice.

Timp de 8-10 zile dupa dieta hidrica, se reancepe alimentatia cu supe de zarzavat, strecurate sau cu putin orez, in doze mici (100 ml/ora) care cresc progresiv. Sunt indicate sucuri de morcov si decoctul Waerland preparat din 3 lingurite seminte de in  si 6 linguri tarate de grau care se macereaza 12 ore in 1,5 litri apa calduta dupa care se fierbe 20 minute. Separat se fierb, timp de 20 minute, 2-3 cartofi cu coaja, taiati marunt si pusi in 1,5 litri apa. Cele doua lichide se amesteca, se adauga suc de morcov (1/3 din cantitate) si se beau 2-3 cani pe zi, prin inghitituri rare.

Treptat se adauga in alimentatie piureuri de legume, iaurt, lapte crud, branza de vaci, cas proaspat, paste fainoase  cu apa si lapte, paine alba prajita, gris cu lapte. Se revine la alimentatia normala cu budinci, sufleuri cu branza de vaci, carne tocata si fiarta si alte alimente din preferintele culinare ale bolnavului. Dupa fiecare masa se recomanda un ceai de musetel, menta sau sunatoare sau 250 g suc din  tomate coapte sau suc din fructe dulci (1-2 zile pe saptamana).

In gastrita acuta se mai recomanda suc de varza alba: se rade varza cruda sau se trece de 2 ori prin masina de tocat, se pune sare si se lasa in repaus 30 minute; se stoarce si se beau zilnic 3 paharele de 50 ml, intre mese, timp de 3 saptamani, primavara si toamna, inainte de a incepe durerile. Restul de suc se pastreaza 24 ore la frigider.

Bune efecte are otetul de mere; 2 lingurite otet se toarna intr-un pahar cu 200 ml apa; dupa amestecare se bea cate o lingura, la intervale de 5 minute, pana la incetarea completa a durerilor, in cazul gastritei acute, toxialimentare.

Eficient este si laptele de hrisca (2 linguri faina de hriaca la 150 ml apa calda si miere de albine), precum si sucul de orz verde (cate 50 ml de 3 ori pe zi).

Se va asigura bolnavului 4-5 mese pe zi, cu alimente si bauturi calde (nu fierbinti sau reci).

In gastriva cronica  alimentatia trebuie sa fie adaptata conditiilor create de secretia hipoacida a stomacului. Se are in vedere faptul ca glucidele fermenteaza foarte usor, proteinele se digera cu intarziere iar grasimile sunt greu tolerate. O alimentatie corecta constituie  o modalitate de a preveni complicatiile bolii si de a  asigura un confort normal de viata al pacientului. Alcatuirea dietei alimentare la bolnavii de gastrite cronice se face in functie de anumite particularitati ale bolii: complicatiile existente, preferintele culinare ale pacientului, toleranta individuala la anumite produse si gradul de solicitare fizica si intelectuala. Se urmareste protejarea maxima a mucoasei gastrice inflamate, atat in etapa acuta cat si dupa cronicizare.

Un regim alimentar monoton, cu alimente fara gust si intr-o forma de prezentare necorespunzatoare fata de nivelul preferintelor bolnavului, va duce la respingerea alimentelor, lipsa poftei de mancare si slabirea treptata a organismului, datorita unui aport caloric subnormal.

Din categoria produselor nutritive permise pot fi mentionate : legumele fierte sub forma de piureuri sau in budinci si sufleuri (spanac, urzici, loboda, dovlecei, morcov, cartofi), ciorbe si supe de legume, cu adaus de marar, patrunjel, leustean, tomate, sfecla rosie, morcov, care au rol de excitare a secretiei gastrice. Se mai admit supele din carne de vita, pasare, peste slab fiert, branza de vaci, iaurt, lapte acidulat, kefir (care nu provoaca fermentatii intestinale), unt proaspat si untdelemn, orez, gris, paine uscata sau prajita, paste fainoase, biscuiti si fulgi de ovaz. Sarea se admite in cantitati moderate pentru a asigura excitatia gastrica.

Fructele bine coapte sunt permise fara coaja si fara samburi sau sub forma de sucuri, compoturi nu prea indulcite, prajituri cu mere si branza.

Lichidele se beau, de preferinta, intre mese, in cantitati reduse si la temperatura camerei. La persoanele obisnuite se recomanda, dupa masa, o cescuta de cafea. In scopul activarii ritmului de evacuare a stomacului este bine ca la 1-2 ore dupa masa sa se bea un ceai caldut dintr-un amestec de musetel, menta, coaja de lamaie si portocale.

Din categoria alimentelor interzise se mentioneaza : carnea grasa si bogata in cartilaje sau tendoane, carnea de vanat, mezelurile grase si puternic condimentate, conserve, slanina, afumaturi, sosuri cu rantasi, alimente prajite in untura, legume bogate in celuloza bruta (ceapa, castraveti, varza, ridichi, telina, fasole, mazare, linte, bame), care agreseaza mecanic mucoasa gastrica si impune un efort digestiv crescut. Laptele dulce, smantana si ouale sunt greu tolerate. Sunt respinse condimentele iritante (piper, ardei iute, mustar etc), muraturi, paine neagra si proaspata, dulciuri care produc arsuri, coaja si samburii fructelor precum si fructele uscate si oleaginoase (nuci, alune, migdale) cu continut ridicat in fibre si grasimi.

Bolnavul de gastrita cronica trebuie sa excluda total tutunul si alcoolurile tari, mai ales persoanele care provin din familii de ulcerosi.

In gastrita cronica hipoacida sau anacida se recomanda alimente care stimuleaza secretia gastrica, fara a produce lezarea stomacului. Se evita carnea (de porc, oaie, rata), peste gras, slanina, conserve cu carne, mezeluri, produse prajite, cartofi prajiti, cruditati bogate in celuloza, paine neagra proaspata, muraturi, ceapa, usturoi, hrean, mustar, condimente iritante, fructe acre, alcool in exces, tutun, precum si produse zaharoase concentrate (bomboane, marmelada, inghetate). Laptele nu este bine tolerat si produce adesea diaree. In schimb iaurtul este mai digestibil.

Sunt admise carnea slaba de pasare si vitel, peste slab, bulion de carne degresat, supe si sosuri din carne de pasare cu tomate, branza de vaci, unt proaspat, untdelemn crud, paine prajita, paste fainoase, piure de cartofi, fulgi de ovaz, legume fierte (spanac, urzici, morcov, conopida), fructe dulci (mere, pere, prune, caise), cura de lamai, portocale si struguri (cate 100-300 g pe zi), frunze de patrunjel, marar, leustean, tarhon (pentru aromatizarea alimentelor), ceai rusesc, cafea, cacao.

Bolnavul va manca incet si va servi 4-5 mese pe zi, de preferat la aceleasi ore, cu alimente tinute la temperaturi potrivite, pentru a evita congestionarea mucoasei gastrice. Nu se vor bea lichide in timpul meselor.

Este indicata o stare generala de liniste si buna intelegere in familie si la locul de munca. Se va asigura o odihna suficienta, absenta exceselor de natura fizica, intelectuala si nervoasa. Se va evita frigul, arsita si alti factori iritanti.

In timpul mesei se exclude lectura, urmarirea programelor televizate si discutiile contradictorii care ar putea sa modifice reflexele secretorii. Daca exista conditii, bolnavul va sta culcat, timp de 30 minute dupa masa, preferabil pe partea dreapta, eventual cu o compresa pe abdomen, cu apa calda si otet.

In perioadele de crize se aplica pe abdomen comprese stimulatoare cu apa calda si cataplasme calde cu fan sau lut. Timp de 20 minute se poate face o baie calda de sezut, la temperaturi crescute progresiv.

In scopul combaterii cauzelor nervoase ale gastritelor, se recomanda ca in fiecare seara, inainte de culcare, sa se faca o baie generala cu extract de brad (150 g  ace de brad in apa de baie), repetata timp de 21 zile. Dupa 3 luni se reia cura de baie generala.

Se vor controla strict medicamentele ingerate, evitandu-se aspirina, fenilbutazona si antibioticele.

Articol realizat de: Dr. Ing. Troia Stela Daniela