Astmul la copii – Ziarul Lumina

Suntem in perioada de inceput a sezonului rece mijlocul sezonului rece cu ceata, vant, schimbari frecvente de fronturi atmosferice.În aceste perioade este mult mai frecventa declansarea simptomelor de astm bronsic, mai ales la copiii atinsi de gripe si viroze respiratorii, pe un fond alimentar sarac in vitamine.Astmul este una dintre cele mai raspandite afectiuni ale copiilor, fiind un barometru al starii lor de sanatate si al nivelului de poluare a mediului in care traiesc.

Aceasta stare patologica destul de grava afecteaza caile respiratorii superioare si inferioare ca urmare a incarcarii aparatului respirator cu toxine si acumularii de secretii abundente pe tuburile bronsice, mai ales în cursul noptii cand creste secretia de mucus. Accesele reversibile de sufocare, cu senzatia lipsei de aer, pe o durata de la cateva minute pana la cateva ore, sunt datorate unei ingustari treptate a bronhiilor si bronhiolelor, avand ca efect declansarea unei tuse cu expectoratie, hipersecretie, edeme si spasme ale musculaturii netede din bronhiole. Inspiratia este lenta si dificila, chiar daca se face cu gura deschisa iar expiratia este mai greoaie, prelungita si suieratoare

Boala poate fi tinuta sub control daca este diagnosticata la timp. Ca urmare a inflamarii cailor respiratorii, copilul simte o apasare violenta la nivelul pieptului, nevoia de aer proaspat devine acuta, respiratia este suieratoare si cu greutate (dispnee), nasul nfundat, ochii iritati, tuse si stranut in timpul noptii, la joaca sau la urcarea scarilor.La copiii scolari si sub varsta scolara, astmul bronsic se asociaza cu rinita alergica (curge nasul), ambele afectiuni se amplifică reciproc, ca un factor agravant pentru evolutia bolii.Cauzele cele mai frecvente care duc la declanșarea astmului bronsic sunt: predispozitia ereditara si actiunea unor factori alergizanti. Luand in consideratie factorul ereditar s-a constatat o predispozitie ridicata de imbolnavire la copiii cu parinti sau rude bolnave de astm.În grupul factorilor alergizanti sunt incluse, in primul rand, conditiile agresive de clima (aer rece, ceata, vant) precum si numerosi agenti alergici din casa si din mediul de viata (praf de casa, pene, fulgi, mucegaiuri, și parul animalelor de casa, blanuri cu molii, acarieni, pulberi, fibre de bumbac si lana). Acarienii, sunt printre cei mai periculosi factori declansatori ai astmului; ei se gasesc in praful din casa, covoare, saltele, perne, pilote si se hranesc cu resturile minuscule de epidermă umana.Nu sunt de neglijat polenul de crin si zambile, fumul de la foc si gratar, noxele chimice din atmosfera centrelor urbane si gazele de esapament care provoaca iritarea mucoasei bronsice.Fumul de tutun din încaperea copiilor este considerat un „criminal perfect”, cu aprox. 5 miliarde particule intr-un mm³, intrucat creaza o atmosfera mai poluata decat cele mai mari concentratii de poluanti urbani. Chiar si copiii inainte de a se naste au un risc marit de imbolnavire in cazul cand mamele fumeaza in timpul sarcinii. Atentie insa asupra consumului de aspirina (care produce derivati cu efecte de constrictie bronsica) precum si consumul unor antibiotice si medicamente de sinteza chimica, cortizon si timol (recomandat la bolnavii de glaucom) care pot duce la un atac astmatic violent.

Tratamentele clasice ale astmului au la baza folosirea unor preparate inhalatoare (sprayuri, pufuri, aerosoli) si tablete de steroizi desi, mai recent, s-a dovedit ca acestea pot avea efecte secundare cum ar fi: tahicardie, spasme musculare, diabet, indigestii, apetit crescut, ingrosarea fetei, osteoporoza si scaderea rezistentei la pojar.În timpul crizelor acute se intervine cu miofilin injectabil, nifidipin si ketotifen.

Tratamentele terapeutice se fac atat pentru crizele spontane cat si pentru vindecari de fond. Sunt eficiente plantele medicinale cu proprietati antiseptice, expectorante, antialergice, vasodilatatoare si sedative la nivelul musculaturii bronhiilor. Aceste tratamente vor asigura cresterea rezistentei organismului, suprimarea crizelor astmatice prin dilatarea bronhiilor, fluidificarea secretiilor cu expectoratie si vasodilatatia coronariana, care scade presiunea sangelui si creaza un echilibru in organism.

Pentru uz intern se prepara:

Infuzii din flori (de musetel, soc, lumanarica, petale de trandafir sau de mac rosu, coada soricelului, galbenele, lavanda), frunze (de podbal, patlagina), muguri (de mesteacan, plop negru si alun), herba (de cimbrisor, busuioc, rozmarin, isop, ventrilica, schinduf, unguras, talpa gastei, sovarv, ciubotica-cucului, trei-frati-patati, scai-vanat) si fructe (de anason si fenicul) din care se beau cate 2-3 cani pe zi pentru actiuni antiseptice, antitusive, antispastice, antibiotice, antiinflamatoare si calmante.

• Decoct din radacini (de angelica, valeriana, iarba mare) din 3-4 linguri care se fierb in 250 ml apa si se beau cate 3-4 linguri pe zi.
• Decoct din fructe de fenicul (2 linguri fierte in 250 ml lapte) cu efecte antibronșitice, expectorante si antiseptice.
• Decoct din seminte de in (125 g fierte in 400 ml apa; se adauga zeama de la 3 lamai + 400 g miere, se lasa la macerat 2-3 zile si se consuma cate o lingurita inainte de mese).
• Tinctura din radacina de valeriana sau angelica (20 g in 100 ml alcool 40⁰, macerat 8 zile, din care se iau 10-20 picaturi de 2-3 ori pe zi).
• Sirop din frunze de nuc si bulbi de ceapa rosie.

Rețeta prof.univ.dr. Constantin I. Milica: frunze (de podbal, patlagina, salvie), flori (de coada soricelului, paducel), herba (de isop, cimbrisor, talpa gastei) si fructe (de fenicul si in). Se prepara un decoct (1 lingura la 250 ml apa, se fierbe 2-3 minute, se infuzeaza acoperit 10 minute si se beau 2-3 ceaiuri pe zi intr-o cura de durata).

Tratamentele externe sunt diversificate:

• Inhalatie, inainte de culcare, cu infuzie de musetel sau menta (2 linguri flori la 250 ml apa), sau cu amestec din flori de tei, coada soricelului si seminte de marar sau cu uleiuri eterice de menta, isop, salvie, brad, pin, molid (5 picaturi turnate in 250 ml apa clocotita), avand efecte in degajarea bronhiilor.
• Comprese cu otet si apa fierbinte aplicate seara la culcare.
• Cataplasme calde pe piept cu faina de mustar sau de in si pe spate cu terci din ridichi negre rase, plamanarica, patlagina, coada calului, galbenele, nalba si tataneasa (aplicate seara inainte de culcare).
• Cataplasme cu frunze proaspete de varza, aplicate pe piept sau pe spate, in 3-4 straturi, care se lasa minim 4 ore, seara sau noaptea.
• Bai calde de maini (dimineata) si de picioare (seara), cate 15-20 minute, timp de 8 zile consecutiv, folosind decoct de mustar (5 minute) sau extract de cimbru, patrunjel, lavanda, usturoi si petale de mac rosu. Dupa bai se fac masaje pe piept cu ulei de ricin, ulei de terebentina sau unguente de galbenele, tataneasa si rasina de conifere.
• Mielita din miere de albine, hrean ras si zeama de lamaie din care se ia cate o lingurita de 2-3 ori pe zi, urmata la 15 minute de un ceai din fructe de fenicul.
• Mielita din muguri de conifere, radacini de tataneasa si iarba mare (proaspata si data pe razatoare), macerata, in cantitati egale, cu miere de albine si consumata, cate o lingurita de 3 ori pe zi, cu 10 minute inainte de mese.
• Miere de albine din flori de camp, de munte sau de tei, folosita sub forma de inhalatii timp de 10 minute seara la culcare, avand efecte expectorante, antiinflamatoare, antimicrobiene si calmante.
• Sirop expectorant din miere de albine din care se consuma cate 3-4 linguri pe zi la adulti si 3 lingurite la copii.
• Sirop de propolis (300 g) din care se iau 3 linguri pe zi, cu o ora inainte de mese.
• Laptisor de matca (50-100 mg pe zi), tinut sub limba, intr-o cura de 20-30 zile consecutiv.

Parintii vor supraveghea permanent regimul alimentar al copilului, evitand alimentele alergizante. Pentru a asigura rezistenta organismului la poluanti si la sutele de microbi si virusuri, hrana va contine, in stare nemodificata, necesarul de enzime, minerale si vitamine in stare naturala (din legume si fructe).

În timpul crizelor dispneice se vor consuma cat mai multe cruditati sub forma de legume proaspete bogate in vitamine, acizi organici si saruri minerale (morcov, telina, spanac, hrean ras, salata, patrunjel, varza alba si rosie, broccoli, cimbru, ceapa fiarta in lapte, usturoi, ridichi albe, rosii si negre). Este foarte util sucul de legume  (300 g morcov + 150 g telina + 150 g ridichi + 150 g hrean +   1 lamaie) din care se consuma cate 20-50 g pe zi. Nu trebuie neglijata ridichea (in deosebi neagra), bogata in vitamine (A, B, C, P) si in saruri minerale (K, I, Mg, S), cu proprietati depurative, antitoxice, energizante si stimulatoare ale activitatii vezicii biliare, a stomacului si intestinelor. Zilnic se vor consuma 50-100 g ridichi proaspete, taiate in felii sau rase, macerate timp de 24 ore in miere de albine; din siropul rezultat se iau cate 4-6 linguri pe zi pana la vindecarea astmului bronsic, a bronsitei si tusei.În perioadele de criza se indica a se lua, zilnic, cate 2-3 lingurite cu ulei de masline sau de porumb.

Dupa ameliorarea respiratiei se introduc in alimentatie supe de legume, lapte acru, iaurt, branză alba, cartofi, paine integrala, grau incoltit, fructe proaspete (mere, struguri, afine), cura cu boabe de ienupar sau aloe si, treptat, carne slaba de pasare si peste. Între mese se vor bea ceaiuri de musetel, podbal sau coada calului.Periajul dintilor si clatirea gurii dupa mese se vor face numai cu apa, usor calduta, renuntand la pasta de dinți adesea iritanta.Se evita carnea de vita si porc, albusul de ou, conserve de carne sau peste, crustacee, branzeturi cu mucegaiuri, oteturi, bauturi cu coloranti, capsuni, ciocolata, aditivi alimentari cu E-uri (conservanti, aromatizanti, modificatori de gust etc), cei mai daunatori fiind benzoati (E 210-219), sulfiti (E 220-228) si galati (E 310-312).

În tratamentul naturist se recomanda ca bolnavul sa locuiasca intr-o incapere bine aerista si incalzita, cu aerul umidificat prin intinderea, pe calorifer sau scaune, a doua prosoape umezite cu apa.Copiii bolnavi vor face zilnic o cura de aer, cu plimbari lente, evitand zonele poluate atmosferic. Dimineata si seara vor face exercitii de respiratie controlata, timp de 3-5 minute. Pentru a mari rezistenta organismului, in cursul zilei se vor face bai de soare, exercitii fizice si sporturi mai usoare (volei, inot, baschet). La nevoie se va tine la nas o batista impregnata cu esenta de lavanda. Seara la culcare sunt indicate bai calde (39⁰C timp de 10-15 minute), generale sau de maini si picioare. De asemenea sunt eficiente compresele calde cu apa si otet, tinute timp de 30 minute pe piept, urmate de masaje in lungul coloanei vertebrale, incepand de la ceafa pana in zona lombara.Sunt recomandate statiunile situate la altitudini sub 1.000 m unde se vor face inhalatii cu apele minerale de la Slanic-Moldova, Vatra Dornei si apele sulfuroase, slab mineralizate, de la Olanesti, Calimanesti si Govora.

Articol realizat de:  Dr. Ing. Troia Stela Daniela