VIOLA TRICOLOR L., VIOLA ARVENSIS Murr.

Familia Violaceae

Alte denumiri populare: panselute de camp, catifeluta, toporasi, viorea, barba imparatului, carligei patati, flori domnesti, iarba Sfintei Treimi, lamaioara, gusa gainii, fratiori, piciorul caprei, tamaioara salbatica.

Descriere

Planta anuala sau bianuala cu tulpini inalte de 10-40 cm, simple sau ramificate, glabre, de culoare verde-inchis. Frunzele sunt lat-ovale, cu dintisori pe margini si petiol lung. Florile au culoarea violet-albastruie, cu pete galben-deschis sau albe, cu peduncul lung, placut mirositoare.

Inflorirea are loc in lunile mai-august.

Raspandire

Creste spontan pe terenuri pietroase si sarace, coaste, stancarii, marginea drumurilor, liziera padurilor si margini de paduri, fanete umede, lunci sau pe terenuri cultivate, mai ales in plantatille viticole din zona de deal, peste altitudinea de 200 m.

Date tehnologice

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Epoca de semanat: toamna (luna octombrie) si primavara devreme (martie).

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Distante de semanat: randuri triple in benzi Ia 45-1 5-45 cm.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Adancimea de semanat: 1 cm.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Cantitatea de samanta necesara: 6 kg/ha.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Productia de herba: 4-6 tone/ha (proaspata) si 1 tona/ha (uscata).

Organe utilizate: Herba Violae tricoloris - partea aeriana a plantei fara radacini.

Recoltarea

Se face in timpul infloririi (mai-august), pe timp uscat, dupa ce s-a ridicat roua. Se usuca in locuri umbroase si bine aerisite sau artificial Ia 50u00b0C. Produsul uscat are miros caracteristic si gust amarui, slab dulceag si mucilaginos.

Continutul chimic

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 saponine, saponozide, triterpenice, mucilagii, gume;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 alcaloizi (violanina, violina), taninuri, fenoli;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 derivati flavonici (rutozide, rutina), cumarina, tocoferol;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 acizi organici (cumaric, salicilic) si derivati salicilici;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 carotenoizi (caroten, violaxantina) si antociani (antocianozide, delfinina, delfinidina);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 glucide (glucoza, ramnoza), acizi grasi nesaturati;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 uleiuri eterice;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 vitamine (A, C);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 saruri minerale.

Proprietati terapeutice

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 diuretice, depurative (datorita saponozidelor si rutozidului);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 expectorante, emoliente;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 antialergice, antiinflamatoare;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Iaxative, colagoge.

Actiuni specifice

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 tuse rebela, astm bronsic, faringite, febre, rinite, rinosinuzite, contribuie Ia fluidificarea si eIiminarea secretiilor brohice si a infectiilor respiratorii;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 depurativ sanguin (curata sangele) si elimina toxinele Ia nivelul rinichilor;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 combate colecistita, dischinezia biliara, constipatia, intoxicatiile digestive, intensifica drenarea bilei;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 efect in infectii renale, scurgeri vaginale, leucoree;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 combate hidropizia, reumatismul articular, scrofuloza;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 rol in epilepsie, conjunctivita, cresterea dintilor Ia copii;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 efecte in bolile de piele: dermatoze, urticarie, furunculoza, eczeme, acnee juvenila, herpes, impetigo, psoriazis, cosuri, bube dulci, cruste, tuberculoza pielii.

Forme de utilizare

UZ INTERN

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie din 1 Iingurita de herba uscata Ia 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara, se indulceste si se beau 2-3 ceaiuri pe zi, inainte de mesele principale, pentru actiuni depurative, diuretice, expectorante si antitusive.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie concentrata din 4 linguri de herba uscata Ia 200 ml de apa clocotita; dupa infuzare 15 minute, se strecoara si se ia cate o lingura Ia intervale de 3-4 ore, cu efecte in tuse si boli hepatobiliare.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie din amestec, in parti egale, cu trei-frati-patati, galbenele, paducel si fructe de catina alba; se infuzeaza 2 lingurite in 200 ml de apa in clocot si se beau 1-2 ceaiuri pe zi pentru a mari efectul depurativ in afectiuni alergice cronice, psoniazis, acnee, furunculoza si eczeme.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Sirop din 60 g de flori proaspete Ia 1 litru de apa clocotita; se fierbe in continuare timp de 6 ore Ia foc domol pana scade Ia 1/3 din cantitate, se strecoara si se adauga 300 g de zahar. Din sirop se iau cate 1-2 Iinguri pe zi, eventual puse intr-un ceai aromat (de menta sau cimbrisor), avand efect usor laxativ.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Macerat din 10 g de herba uscata Ia 500 ml de apa rece; se Iasa 12 ore dupa care se fierbe 5 minute cu 150 ml de lapte dulce. Se strecoara, se indulceste cu miere si se bea dimineata, pe nemancate, intr-o cura de primavara de 7-10 zile, cu actiune depurativa, recomandata mai ales Ia copii.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Suc proaspat (50-100 g pe zi) din planta proaspata, zdrobita si stoarsa, avand efect in bolile vezicii urinare si a cailor urinare si in boli de piele (acnee, furunculoza).

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Pulbere din planta uscata si macinata fin, luata in doza de 1 lingurita rasa de 3 ori pe zi, dispersata in apa indulcita.

UZ EXTERN

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Decoct din 10-30 g de planta uscata Ia 1 litru de apa; se fierbe 20 minute, se strecoara si se foloseste local, sub forma de bai, spalaturi si comprese in boli de piele (acnee, eruptii cutanate, eczeme Ia copii, bube dulci, scrofuloza, tuberculoza cutanata si tenuri grase). Baile se fac timp de 10-15 minute, iar compresele se aplica de 3-4 ori pe zi, cate o ora.