CAPSELLA BURSA-PASTORIS (L.) Medik.
Familia Cruciferae
Alte denumiri populare: arior, buruiana de friguri, coada pisicii, pastele calului, punga babei (popii), pungulita, straita (plosca) ciobanului, tascuta.
Descriere
Planta erbacee, anuala sau bianuala, cu tulpina erecta, simpla sau ramificata, inalta de 20-60 cm. Frunzele bazale, dispuse in rozeta, sunt lanceolate, penat-sectate, iar cele tulpinale sunt sagitate. Florile albe sunt grupate in raceme terminale.
Inflorirea are loc din primavara timpuriu pana in toamna (lunile aprilie-septembrie).
Raspandire
Creste pe pajisti, santuri, marginea drumurilor si a ziduribor, locuri necultivate si cultivate (gradini), insorite sau semiumbrite, planta comuna de la campie pana la etajul subalpin, pe soluri aride pana la foarte umede.
Organe utilizate: Herba Bursae-pastoris - partea aeriana in timpul infloririi.
Recoltarea
Se face in primavara si vara (lunile aprilie-august) inainte de aparitia fructificarii, prin taiere sub rozeta de frunze bazale. Se usuca la umbra, in strat subtire, sau artificial la 35-40u00b0C. Produsul uscat are gust amarui-iute.
Continut chimic
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 derivati fenolici (hisopina), alcaloizi, amine (colina, acetil-colina, tiramina), saponozide, flavonozide, taninuri, rezine, fitoncide, glicozizi (diasmina);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 acizi organici (protocatehic, fumaric, citric, tartric);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 vitamine (A, B2, C, K);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 saruri minerale (K, Fe, Ca, Al, Mn, Cu, Ti).
Proprietati terapeutice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 tonice, stimulente, hemostatice, antihemoragice, astringente;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 utero-tonice, vasoconstrictoare asupra uterului;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 vasodilatatoare coronariene, hipotensive;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 analgezice (calmante ale durerilor).
Actiuni specifice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 hemoragii gastrice si intestinale, enterocolite, calmarea durerilor abdominale, diaree si dizenterie (datorita proprietatilor astringente), hemoroizi;
vu00a0 u00a0hipertensiune si hipotensiune arteriala, ateroscleroza, angina pectorala, insuficienta cardaiaca compensata, reglarea permeabilitatii capilarelor;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 reglarea fluxului menstrual la pubertate, cresterea tonusului musculaturii uterine, menstruatii neregulate, metroragii, metrite hemoragice, dismenoree (menstre dureroase), hemoragii uterine, litiaza renala, adjuvant in tratarea blenoragiei;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 plagi si rani care sangereaza continuu, bube dulci, varice (datorita actiunii hemostatice).
Forme de utilizare
UZ INTERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie din 1 lingura de herba uscata la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara, se indulceste si se beau 1-2 ceaiuri pe zi, cu 30 de minute inainte de mese, in cazul hemoragiilor nazale, stomacale si intestinale.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie concentrata din 10 g de herba uscata la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara, se indulceste si se beau 4-5 linguri pe zi, in cazul hemoragiilor uterine si dismenoree, cu 6-10 zile inainte de aparitia ciclului menstrual. Se recomanda o cura mai indelungata in ateroscleroza, avand proprietatea de a restabili presiunea sangelui atat la hipotensivi, cat si la hipertensivi.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Vin medicinal din 180 g de herba la 1 litru de vin alb; se pune la macerat 10 zile, se strecoara si se ia cate o lingura la intervale de o ora contra hemoragiilor uterine si intestinale si la durerile de stomac.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Macerat din amestec, in parti egale, cu obligeana si coada calului; se pun 2 linguri de amestec in 200 ml de apa rece, se lasa sa macereze 8 ore si se strecoara. Peste materialul ramas in vas dupa strecurare se toarna un pahar cu apa clocotita, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se amesteca cele 2 lichide. Se beau cate 100 ml pe zi, pentru a combate diareea si dizenteria.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Decoct din 4-5 g de planta uscata la 200 ml de apa rece; se fierbe 5 minute, se lasa la infuzat 10 minute, se strecoara si se iau cate 3 linguri, de 3 ori pe zi, contra hemoragiilor (uterine, pulmonare si stomacale), in litiaza renala si ciclu menstrual cu sange abundent.
UZ EXTERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Tinctura din 200 g de herba uscata la 500 ml de alcool de 40u00b0; se pune intr-o sticla bine astupata si se lasa la macerat 10 zile. Se foloseste la masarea pielii, de 3-4 ori pe zi, in caz de atrofie musculara sau a membrelor.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Cataplasme din un pumn de herba proaspata inmuiata in apa fierbinte si aplicate calde, in tifon, pe sani inflamati si durerosi la femei care alapteaza.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Bai de sezut sau spalaturi cu decoct caldut pentru hemoroizi care sangereaza.
Alte utilizari
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 In alimentatie, frunzele se consuma primavara in supe, salate, borsuri, piure sau ca umplutura Ia placinte (in amestec cu alte verdeturi).