LEONURUS CARDIACA L.
Familia Labiatae
Alte denumiri populare: iarba flocoasa, apucatoare, coada leului, catusnita, iarba casunatorii, laba lupului, talpa lupului, lingorica, somnisor, buruiana orbaltului.
Descriere
Planta erbacee, perena, cu rizom lignificat, scurt si gros de 1-1,5 cm din care pornesc radacini brune, subtiri si lungi de 20-30 cm. Tulpinile sunt erecte, inalte pana la 150 cm, in 4 muchii, goale in interior si paroase. Frunzele opuse sunt palmat-lobate (asemanatoare labei de gasca), cu peri aspri si petiol lung. Florile sunt roze, dispuse cate 10-20 in verticile la baza frunzelor din partea superioara a tulpinii.
Inflorirea are loc in lunile iunie-septembrie.
Raspandire
Specia este originara din Asia.
Creste pe marginea padurilor, drumurilor si a cailor ferate, prin zavoaie umede, daramaturi, locuri necultivate din zonele de campie si deal, pana la altitudinea de 600 m.
Organele utilizate : Herba Leonuri - partea aeriana inflorita, fara tulpinile groase si lignificate.
Recoltarea
Varfurile inflorite si ramurile tinere se taie la inceputul si in timpul infloririi (lunile iunie-august). Uscarea se face la umbra, in soproane, pe rame etajate sau in poduri acoperite cu tabla si artificial la 35-40u00b0C. Randamentul la uscare este 3,5-4 : 1. Productia de materie uscata ajunge la 2.500-3.000 kg/ha (in 2 recoltari pe an). Produsul uscat pastreaza culoarea verde-inchis, nu are miros iar gustul este usor amar.
Continutul chimic
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 alcaloizi (leonucardina, stachidrina), heterozide cardiotonice, glicozizi sterolici amari (leonurina), flavone, ulei eteric;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 taninuri pirogalice (5-9 %), rezine, saponozide, pectine, grasimi;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 acizi organici (salicilic, tartric, malic, citric);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 vitamine (A, C, E);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 saruri minerale.
Proprietati terapeutice
Sunt asemanatoare cu cele ale valerianei, dar de 3 ori mai puternice.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 sedativ-cardiace si nervoase, hipotensive, vasodilatatoare periferice;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 antispastice, antiastmatice, expectorante;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 antiinflamatoare, cicatrizante, astringente, calmante, vulnerare;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 tonic-generale, stimulatoare.
Actiuni specifice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 hipertensiune arteriala, nevroza cardiaca, reglarea batailor inimii de origine nervoasa, arterite;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 neurostenie insomnii, distonii neurovegetative, isterie, anxietate, stari depresive;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 stari de sufocare in astm bronsic;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 tulburari de menopauza (climacterium), menstruatii insuficiente, adenom de prostata;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 reumatism, artrite;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 colite, indigestii, diaree, meteorism, anorexie;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 reglarea functiilor tiroidei in boala Basedow;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 rani, arsuri, contuzii, umflaturi.
Forme de utilizare
UZ INTERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie din 1 lingurita de herba uscata la 250 ml de apa clocotita; se infuzeaza 2 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri caldute pe zi in afectiuni cardiace pe substrat nervos (nevroza cardiaca), stari depresive, anxietate si insomnii.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie concentrata din 15 g de planta uscata la 200 ml de apa clocotita; se lasa la infuzat 10 minute, se strecoara si se iau cate 3-4 linguri pe zi in stari depresive si nervoase, hipertensiune arteriala, boli pulmonare si renale.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie din amestec, in parti egale, cu talpa gastei, paducel, valeriana si odolean, din care se beau 2 ceaiuri pe zi, dimineata si seara, pentru reducerea tensiunii arteriale.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie din amestec, in parti egale, cu talpa gastei, chimion, fenicul si valeriana, din care se ia 1 lingura la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza acoperit 15 minute, se strecoara, se indulceste dupa gust si se beau cate 3 ceaiuri caldute pe zi in stari nervoase urmate de balonari ale stomacului.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Tinctura din 20 g de planta la 100 ml de alcool de 70u00b0, care se lasa la macerat 7-8 zile; dupa strecurare se iau cate 20-30 picaturi de 2-3 ori pe zi, inainte de mesele principale, avand actiune sedativa in nevroze cardiace, diminuarea frecventei pulsului si combaterea tahicardiei, datorata hipertensiunii si anginei pectorale.
UZ EXTERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie din 25 g de planta la 200 ml de apa clocotita; se utilizeaza sub forma de bai si comprese.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie din 30-50 g de planta la 1 litru de apa clocotita; se utilizeaza sub forma de spalaturi cicatrizante in rani deschise, greu vindecabile.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Decoct din 50 g de planta uscata la 1 litru de apa rece; se fierbe si se foloseste sub forma de cataplasme in cicatrizarea ranilor, diminuarea umflaturilor si inlaturarea durerilor de picioare si junghiuri, tinandu-se timp de 2-3 ore.
Alte utilizari
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Planta melifera de mare importanta, fiind bogata in nectar, furnizand albinelor culesuri de polen care asigura o productie de miere de 230-400 kg/ha, cu miros specific.
Sursa imagine: wikimedia.org