SAMBUCUS NIGRA L., SAMBUCUS RACEMOSA

Familia Caprifoliaceae

Alte denumiri populare: soc negru, soc rosu, coramnic, iboz, haler, hoz, scorpat, soace, usuclu.

Descriere

Arbust cu tulpina inalta de 2-6 m, puternic ramificata. Ramurile sunt lungi si drepte, au scoarta cenusie si maduva alba, spongioasa. Frunzele sunt imparipenat-compuse, cu 5-7 foliole ovale sau lanceolate, ascutite in varf, serat-dintate, glabre. Florile sunt mici, cu 5 petale albe sau verde-galbui, dispuse in corimbe ramificate, late de 20-30 cm, cu ordonarea florilor a acelasi nivel. Fructele sunt bace negre, lucioase, de 6-8 mm in diametru, cu suc violet-purpuriu si gust dulceag-acrisor.

Inflorirea are loc in lunile mai-iulie.

Raspandire

Arbustul este frecvent in flora spontana de la campie pana in zona premontana, pe soluri fertile, bogate in humus. Creste la marginea padurilor de foioase, maracinisuri, malurile raurilor, zavoaie, daramaturi, locuri umede, santuri, marginea gardurilor. In scop ornamental este cultivat in gradini.

Organe utilizate:u00a0Floresu00a0et Fructus et Cortex Sambuciu00a0- flori, fructe si scoarta ramurilor.

Recoltare

Inflorescentele se aduna la inceputul infloririi, in lunile mai-iunie, pe timp frumos, dupa ce s-a ridicat roua si se usuca la soare sau la umbra, cu inflorescentele in sus, intr-un singur strat, acoperit cu hartie, pentru a evita innegrirea. Produsul uscat are miros aromat, gust dulceag-mucilaginos si apoi iute-amarui. Coeficientul de uscare este 5-7 : 1. Se pastreaza in lazi captusite cu hartie si ferite de umezeala. Dupa uscare, inflorescentele se scutura cu mana, iar floricelele se cern, se mai tin la uscare 1 ora si se ambaleaza.

Fructele se recolteaza toamna, in lunile septembrie-octombrie cand au ajuns la maturitate completa. Se usuca in incaperi incatzite, atarnate pe sarma sau artificial la 50-60u00b0C. Coeficientul specific de uscare este 3-4: 1. Scoarta se recolteaza inainte de inflorire sau toamna (septembrie-octombrie) si se usuca in locuri bine aerisite.

Continutul chimic

1. In flori:

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0mucilagii, saponine, glicozide, flavonozide, rutozide, taninuri, (sambunigrina), heterozida cianogenica, coline;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0glucide, amine;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0acizi organici (acetic, cafeic, malic, ferulic);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0ulei eteric;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0vitamina C (82 mg %);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0saruri potasice.

1. In fructe

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0glicozizi antocianici (sambunigrozid), caroten (provitamina A);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0vitamina C (46 mg % in fructe proaspete si 330 mg % in uscate);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0glucide, aminoacizi;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0acizi organici (malic, citric, tartric, tanic, cianhidric).

1. In scoarta

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0taninuri, rezine;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0acizi organici (valerianic).

Proprietati terapeutice

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0sudorifice (cu scaderea febrei), emoliente, calmante;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0diuretice, diaforetice, galactogoge, usor laxative;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0antireumatice, antiinflamatoare, antinevralgice, depurative;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0antiseptice extern.

Actiuni specifice

1. Florile

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0afectiuni ale aparatului respirator: guturai, raguseala, pneumonie, pleurezie, gripa, raceala cronica, tuse, catar bronhial, astm, bronsite, faringite, angine, febra (provoaca transpiratie abundenta si scaderea temperaturii);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0afectiuni digestive: indigestii, balonari, constipatie, dureri de stomac, ficat congestionat, ascita, hemoroizi;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0boli renale: neputinta de urinare, nefrita, litiaza renala, cistita;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0reumatism articular, guta, sciatica, hidropizie;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0mareste cantitatea de lapte la femei care alapteaza;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0trateaza insuficienta cardiaca cu edeme si tulburarile circulatorii;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0afectiuni oculare si ORL: conjunctivita, blefarita, orgelet, rinita, sinuzita, dureri de urechi;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0combate obezitatea (celulita) prin eliminarea apei din tesuturi;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0afectiuni dermatologice: eczeme, furuncule, erizipel, urticarie, abcese, contuzii, edeme, rujeola;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0mareste capacitatea de rezistenta a organismului.

Observatii: florile proaspete nu se utilizeaza, intrucat pot produce inrosirea pielii si a mucoaselor.

1. Fructele

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0constipatie de natura nervoasa.

Forme de utilizare

UZ INTERN

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0lnfuzieu00a0din 1-2 lingurite de flori uscate la 250 ml de apa clocotita; se infuzeaza acoperit 5 minute, se strecoara, se indulceste cu miere si se beau 3 ceaiuri fierbinti pe zi, dupa mese, cu actiune sudorifica in gripa, bronsita, raceala, stari febrile, reumatism, guta, sciatica, rujeola si scarlatina. Consumat seara Ia culcare are actiune laxativa in constipatie cronica sau rebela.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Decoctu00a0din flori de soc, indulcit cu marmelada din fructe de soc, este un bun remediu contra durerilor de cap, masele, urechi si amigdalita si contra afectiunilor cailor respiratorii (tuse, guturai, bronsita, laringita).

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Decoct din 1-2 lingurite fructe uscate la 250 ml apa care se bea seara, inainte de culcare, pentru efectul usor laxativ in constipatlile de natura nervoasa, iar sub forma de gargara se foloseste in raguseala.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Decoctu00a0din 15-20 g de scoarta la 500 ml de lapte; se fierbe pana scade la jumatate, se strecoara si se consuma dimineata, pe stomacul gol, avand efect in combaterea viermilor intestinali (ascarizi). Nu se pastreaza de la o zi la alta.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Otet aromatu00a0din 10 g de flori de soc in 1 litru de otet de vin; se lasa la macerat 15 zite intr-un borcan de sticla si se consuma cate o lingura la o ceasca cu apa indulcita, avand efecte diuretice si sudorifice in raceli, pneumonie, reumatism si guta.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Vin de socu00a0din 150-200 g de scoarta uscata la 1 litru de vin fierbinte; se lasa la macerat 48 ore si se iau cate 50-100 ml pe zi ca diuretic in boli de inima cu edeme consecutive, cistite si hidropizie.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Suc din fructeu00a0proaspete care se consuma seara cate 20-30 g ca diuretic si purgativ.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Siropu00a0din 100 g de flori la 1 litru de apa clocotita; se fierbe la foc redus cu 1,5 kg zahar, se strecoara si se iau cate 4-5 linguri pe zi, avand efecte laxative, diuretice si sudorifice.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Fructele uscateu00a0de soc (cate 10 boabe de 3 ori pe zi) se consuma in caz de diaree.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Frunzele uscateu00a0de soc servesc la prepararea tigarilor cu efect in renuntarea la fumat.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Frunzele proaspeteu00a0(2-3) zdrobite in miere sau fierte in zer combat constipatia la batrani si la bolnavii obligati sa stea mult timp in pat. Excesul de frunze poate fi toxic datorita continutului ridicat in sambunigrina - un glicozid care se descompune in acid cianhidric.

UZ EXTERN

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Infuzie concentratau00a0din 3-4 lingurite de flori uscate la 200 ml de apa clocotita; se foloseste sub forma de bai locale sau cataplasme in abcese, arsuri, furunculoza, umflatuni, degeraturi, erizipel si infectii seroase de pe suprafata pielii.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Decoctu00a0din 50 g de flori la 1 litru de apa; se fierbe 3 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se utilizeaza sub forma de bai pentru inflamatii oculare (orgelet) sau ca inhalatii in gripa si rinita.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Decoct concentratu00a0din 100 g de flori proaspete la 1 litru de apa rece; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 15 minute si se recomanda in panaritiu, edeme, tumori, flegmoane, ulcere, gangrene si arsuri.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Decoct concentratu00a0din amestecul cu flori de soc, salvie si rozmarin, folosit sub forma de bai fierbinti cu rol antireumatismal.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Infuzieu00a0din 100 g de frunze proaspete la 1 litru de apa in clocot; se foloseste sub forma de comprese in dureri hemoroidale.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Unguentu00a0din scoarta a doua a ramurilor (stratul de liber) zdrobita si fiarta in untura; se aplica cu rol calmant in favus si basicarea pielii datorita substantelor vezicante.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Frunzeu00a0proaspeteu00a0si zdrobite se aplica sub forma de cataplasme contra intepaturilor de insecte (albine, viespi), a muscaturilor de vipere sau in arsuri si hemoroizi.

Alte utilizari

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Prepararea unor bauturi racoritoareu00a0(socata) din un pumn de inflorescente, 1-2 lamai taiate in sferturi, drojdie de bere si 1 kg de zahar la 10 litri de apa; se macereaza 2-3 zile, se strecoara in sticle tinute la rece.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Prepararea unor creme si clatiteu00a0cu inflorescente placut mirositoare.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Prepararea de gemuri, marmelade, dulceturi, jeleuri din fructe coapte.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Prepararea unor bauturi alcooliceu00a0(vin, lichior) din fructe.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Prepararea siropului de socu00a0din 1 kg de suc de fructe si 1,8 kg de zahar; in timpul fierberii se adauga 50 g de flori uscate pentru aromatizare. Siropul cald se strecoara in sticlute care se pastreaza la rece.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Flori de socu00a0puse in timpul fermentarii mustului dau vinului un gust muscat.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Florile de socu00a0puse in lazile cu mere la pastrat le dau un gust placut de ananas, asigurand si prelungirea duratei de pastrare.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Distrugerea omiziloru00a0si a altor daunatori din gradina, cu decoct concentrat din frunze si muguri de soc.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0In hrana pasarilo rde colivieu00a0se folosesc fructe coapte.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0In medicina veterinarau00a0se folosesc muguri de soc pusi in hrana bovinelor cu indigestii si meteorism. La cai cu boli pulmonare se aplica infuzie din flori, indulcita cu miere, iar la oi reumatice se da infuzie (50 g de flori la 500 ml de apa) consumata in 24 ore.