Familia Rubiaceae
Alte denumiri populare: floarea Sfantului Ion, inchegatoare, smantanica, cornatel, asprisoara, turita lipicioasa, beteala reginei.
Descriere
Planta erbacee, perena cu rizomi subtiri si ramificati si radacini adventive. Tulpina este erecta, cilindrica, glabra, inalta de 30-100 cm. Frunzele sunt lineare, ascutite, foarte subtiri, lucioase, paroase pe fata inferioara, dispuse cate 8-12 in verticile, la fiecare nod. Florile sunt galben-aurii sau albe, mici, placut mirositoare ca mierea de albine, grupate in panicule terminate dense.
Inflorirea are loc in lunile mai-septembrie.
Raspandire
Ocupa zone mari in Europa si Asia, de la campie pana in etajul montan la altitudinea de 2.500 m. Creste pe pajisti aride, fanete, tufisuri, poieni, marginea padurilor, drumurilor si cailor ferate.
Organele utilizate: Herba Galii - varfurile partii aeriene, fara radacini si tulpini lignificate.
Recoltarea
Se face in timpul infloririi, in lunile mai-septembrie, prin taiere la 3-5 cm deasupra solului. Se usuca la umbra in strat subtire, in poduri acoperite cu tabla, sau artificial la 40-50u00b0C.
Continutul chimic
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 glicozide: asperulina, quercetina, luteolina;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 coloranti galbeni si rosii;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 taninuri;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 acizi organici: citric, clorogenic;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 enzime de inchegare a laptelui;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 saruri minerale.
Proprietati terapeutice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 depurative (curatirea sangelui), diuretice;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 colagoge (favorizeaza secretia bilei);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 astringente, cicatrizante, antiinflamatoare si vulnerare (grabeste vindecarea ranilor);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 sudorifice (mareste secretia glandelor sudoripare);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 aperitive, aromatizante.
Indicatii terapeutice
vu00a0 u00a0 u00a0afectiuni dermatice canceroase: plagi canceroase pe piele, limba si laringe;
v boli cutanate: rani, furuncule, pecingine, ulceratii, eczeme zemuinde, raie, acnee, psoriazis, alte eruptii tegumentare;
vu00a0 u00a0 u00a0boli ale sistemului nervos: nevroze, epilepsie, isterie, insomnie, vertije;
vu00a0 u00a0 u00a0boli digestive: icter, calculoza biliara, curata ficatul si pancreasul de toxine,
vu00a0 u00a0 boli renale-genitale: elimina calculii, nisipul si deseurile toxice din rinichi si vezica urinara, edeme, afectiuni ale uterului, efecte afrodisiace;
vu00a0 u00a0 u00a0boli cardiace: regleaza circulatia sangelui la batrani;
vu00a0 u00a0 u00a0afectiuni ale glandelor tiroide si ale coardelor vocale;
vu00a0 u00a0 u00a0tumori ganglionare;
vu00a0 u00a0 u00a0dureri reumatice;
vu00a0 u00a0 u00a0u00a0boli de metabolism: obezitate, anemie;
vu00a0 u00a0 u00a0aromatizarea bauturior nealcoolice si alcoolice (lichioruri).
vu00a0 u00a0 u00a0colorarea si aromatizarea branzeturilor.
Forme de utilizare
UZ INTERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 lnfuzie din 15-20 g de varfuri inflorite la 1 litru de apa clocotita; se lasa sa infuzeze 10-15 minute, se strecoara si se beau 1-2 ceaiuri caldute pe zi, dintre care unul inainte de culcare, avand efecte sedative si antispasmodice in cazul dereglarilor neuro-vegetative (insomnie, isterie, epilepsie) si eruptii tegumentare si efecte diuretice in combaterea unor boli renale si genitale (retentie urinara, calculoza renala, afectiuni ale uterului).
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie din amestecul, in parti egale, cu dragaica + urzica moarta + splinuta (Solidago virgaurea) din care se ia 1 lingura la 250 ml de apa clocotita; se infuzeaza 2-3 minute si se consuma 3-4 cani pe zi de catre persoanele cu insuficienta renala care necesita dializa si persoanele carora li s-a extirpat un rinichi, avand efecte foarte bune in reglarea functiei rinichiului sanatos.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 lnfuzie din 1 lingura de herba uscata si maruntita de dragaica la 250 ml de apa clocotita; dupa infuzare timp de 2 minute se strecoara si se adauga infuzia preparata separat din 1 lingura de amestec format din 300 g de galbenele + 100 g de coada soricelului + 100 g de urzica moarta, peste care se toarna 250 ml de apa clocotita. Dupa infuzare 2 minute, se strecoara si se amesteca cele doua infuzii, din care se beau 4-6 cani pe zi sau cate 1 lingura la intervale de 20 de minute, in caz de cancer al limbii sau cancer laringian.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Pulbere din planta din care se ia cate un varf de cutit pentru calmarea nervilor.
UZ EXTERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Decoct din 60-100 g de herba uscata si maruntita la 1 litru de apa rece; se fierbe 15 minute la foc potrivit, se strecoara si se foloseste sub forma de bai locale sau spalaturi, in diferite afectiuni ale pielii (pecingine, acnee, ulceratii vechi, rani zemuinde greu vindecabile) si in reumatism.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 lnfuzie din herba proaspata sau uscata de dragaica folosita pentru gargara in amigdalita, faringita, afectiuni ale corzilor vocale si ale glandei tiroide.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Suc proaspat din planta de dragaica, spalata si trecuta prin extractor, care se picura pe plagi cutanate si cancer de piele, lasand sa se usuce treptat.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Pulbere din frunze si flori uscate si macinate care se presara pe piele, cu efect cicatrizant in caz de eczeme, psoriazis, ulcere vechi, tumori ganglionare si plagi canceroase.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Unguent preparat din 2 parti margarina, incalzita usor pe baia de apa, peste care se toarna 1 parte suc proaspat de dragaica obtinut la extractor. Se amesteca bine, pana la omogenizare, iar dupa racire se pastreaza in frigider si se aplica local, pe zonele afectate de cancerul pielii.
Alte utilizari
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Colorant natural din varfuri florale pentru branzeturile de Chester, carora le dau culoarea galbena-portocalie si gustul caracteristic.
vu00a0 u00a0 u00a0Inchegator al laptelui fara a imprima miros caracteristic.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Surogat de cafea din fructele si radacinile de sanziene galbene cu miros si gust de cafea, care pot inlocui cicoarea.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Buchete si cununi inflorite, puse Ia ferestre si pe acoperisul caselor, considerate ca aducatoare de noroc.
Sursa imagine: wikipedia.org