Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ
La diverse religii sunt randuite posturi de durate diferite, practicate cu restrictii dupa canoane specifice, care s-au dovedit a avea la baza experientele multiseculare ale popoarelor, in functie de conditiile de viata, si explicatiile stiintifice date in urma unor studii medicale aprofundate.
Din punct de vedere religios, posturile sunt considerate perioade, mai lungi sau mai scurte, de pocainta si rugaciune pentru iertarea pacatelor infaptuite de credinciosi, de supunere neconditionata fata de vointa lui Dumnezeu, de la care se asteapta indurare, sprijin in viata si mantuirea sufletelor. Marii sfinti ai crestinatatii plecau in pustiu sau se inchideau in chilii tainice si in pesteri intunecate unde, prin infranarea poftelor trupesti si prin intarirea vointei, rezistau la ispite, pacate si patimi, clevetiri, minciuni si juraminte false. Ei tineau posturi lungi de 40 de zile si meditau asupra puterii dumnezeiesti si asupra vietii de dincolo de mormant.
La crestinii ortodocsi, Postul Craciunului a inceput pe 15 noiembrie si se va incheia in dimineata zilei de 25 decembrie.
Post negru, post partial si „post uscat“
Considerate ca infometari absolut necesare, bine gandite si organizate pe perioade limitate, posturile alimentare pot avea fie un caracter total (postul negru, in care se accepta numai consumul de apa), fie un caracter partial (in care se elimina anumite alimente „de dulce“, mai greu digerabile). Ca forma intermediara de post cu lunga durata este „postul uscat“, in care se accepta consumul spre seara numai a mancarurilor uscate, fara untdelemn, respectiv paine cu apa, fructe uscate si seminte uscate. Aceste posturi de lunga durata ar putea fi intrerupte doar la anumite sarbatori religioase, prin dezlegari la peste, icre, untdelemn si vin (harti).
Suntem datori sa subliniem simptomele care pot sa apara la persoanele ce adopta postul alimentar total, dar care nu au un organism suficient de puternic, astfel incat sa poata rezista cerintelor postului. In primele zile se resimt senzatii puternice de foame, eventual dureri de cap, vertij, insomnii si greturi, mai rar intalnite la femei decat la barbati. In continuare apare o scadere progresiva a fortei musculare, stari de somnolenta, constipatii, diminuarea accentuata a diurezei si reducerea substantiala a randamentului in activitatea fizica si intelectuala. Din aceste considerente sunt scutiti de post „negru“ copiii, lauzele, convalescentii dupa operatii sau bolnavii cronici.
In afara perioadelor lungi de post stabilite prin calendarul crestin, se recomanda respectarea unor posturi de scurta durata in tot restul anului, macar 2 zile pe saptamana (miercurea si vinerea). In aceste zile se va reduce ratia zilnica de mancare, fara a suferi de foame. In locul bucatelor „de dulce“ se vor consuma multe legume si fructe (ex. mere rase), alaturi de fulgi de porumb sau de ovaz. Daca pe parcursul zilei apare senzatia de foame se vor bea ceaiuri (infuzii neindulcite) de sanziene, galbenele, roinita si coada soricelului. In aceste zile saptamanale de post ne vom simti mult mai bine, mai mobili, sanatosi, energici si cu mintea limpede, cu conditia de a evita eforturile fizice si intelectuale exagerate.
Postul scapa organismul de toxinele nocive
Din punct de vedere medical, posturile vin, frecvent, dupa o alimentatie necorespunzatoare, adesea excesiv carnara, asigurand o curatire (depurare) a corpului de impuritatile, grasimile si toxinele care se acumuleaza, treptat, in ficat, rinichi si, mai ales, in colon unde blocheaza procesele de autoinnoire permanenta.
Carnea consumata in exces, in timpul iernii, devine o otrava pentru organism. Cine mananca multa carne traieste putin sau se imbolnaveste de multe afectiuni grave, intrucat componentele din carne se digera greu si raman mult timp in stomac si intestine. Efecte similare au si grasimile animale, mezelurile (cu conservant - glutamat de sodiu), sunca, afumaturile, vanatul si untul. Alimentele de tip „fast-food“, „hot-dog“, conservantii si aditivii alimentari maresc, in mod semnificativ, incidenta cancerelor digestive. Aceasta alimentatie greoaie, intr-o perioada cu consum energetic redus, slabeste organismul care devine obosit, uzat, incapabil sa asimileze corect hrana. Chiar si unele margarine sunt periculoase, din cauza continutului ridicat in grasimi sintetice, care nu pot fi „arse“ de organism. Acestea au in componenta lor o serie de aditivi alimentari simbolizati prin litera E, unele avand efecte cancerigene, provocand, indeosebi, cancere gastrice.
Consumul zilnic de alimente gatite sau conserve poate duce la degenerarea celulelor, aparitia ridurilor, pielea devine flasca, se instaleaza durerile artrozice la incheieturi si se grabeste imbatranirea generala.
Painea alba si sucurile din comert, cele mai daunatoare alimente
Putini oameni cunosc efectele negative ale consumului de paine alba, adesea „albita“ de unii brutari prin adaos de vitamine sintetice, minerale, conservanti si alte substante cu E-uri daunatoare. Implicatiile consumului permanent de paine alba constau din declansarea unor afectiuni cardiovasculare, inclusiv a unui posibil infarct cardiac si formarea de calculi biliari si ateroscleroza, deoarece glucidele rafinate din painea alba pot fi rapid transformate in lipide, colesterol si trigliceride. Mai indicata este painea intermediara, neagra sau graham, care, prin tarate si germeni, aduce organismului multe vitamine nealterate.
Multe dintre sucuri sunt insa daunatoare pentru sanatate, ducand spre leucemie sau cancer de colon, intrucat contin coloranti sintetici, aromatizanti prefacuti, aspartam (inlocuitor de zahar) si amelioratori de gust si miros. Colorantul sintetic galben, tartrazina (E-102), interzis pentru produsele alimentare din Norvegia, Suedia, Olanda, Elvetia, Austria si Marea Britanie, dar acceptat in Romania, provoaca unele reactii caracteristice: edeme ale buzelor, urticarie, rinite, astm bronsic, purpura, soc anafilactic si dereglari ireversibile ale ficatului, uneori extrem de grave, mai ales la copii. In mod similar, colorantul apus-galben (E-110), utilizat frecvent in bauturi racoritoare, poate da alergii, indigestii, dureri abdominale si chiar tumori.
Prin post, crestem rezistenta in fata bolilor
Posturile alimentare din tot cursul anului constituie cele mai eficiente metode de vindecare a unor boli grave declansate, in principal, de un regim nutritiv necorespunzator, alaturi de alti factori de risc. In afara de purificarea si dezintoxicarea organismului, alimentatia de post contribuie la o autoinnoire a celulelor, o intinerire a tesuturilor, o intensificare a vitalitatii si o marire a rezistentei la boli, infectii si la alti factori nefavorabili de viata. Totodata scade concentratia in proteine si lipide din creier, precum si doza de zaharuri din sange si urina. Acestea explica efectul favorabil al posturilor in remedierea principalelor boli ale civilizatiei, respectiv cancere, cardiopatii, artrite, scleroza in placi si imbatranire prematura. de asemenea, are efecte favorabile in unele boli cronicizate ca: diabetul zaharat, ulcerul gastric si duodenal, ateroscleroza, forme de obezitate si celulita, boli alergice (astm, poliartrite) si ale sistemului nervos central, senilitate precoce, intoxicatii alimentare si medicamentoase, guta, unele afectiuni dermatologice.
In cazuri disperate de cancer, indiferent de localizare, infometarea dirijata a corpului prin posturi reprezinta una dintre metodele eficiente de salvare a vietii si de recapatare a sanatatii. Alimentele greu digerabile lasa cantitati mari de toxine in mucoasa gastrica si intestinala ca si alimentele si bauturile tratate chimic sau termic dupa proceduri complexe. Eliminarea din consum a acestor alimente in timpul posturilor sta la baza reducerii treptate a intoxicatiilor, inclusiv a cancerelor hepatice, de stomac si de colon
Cum si ce mancam in post?
Pe durate de minimum 7-14 zile consecutiv se pot inlocui produsele daunatoare (carnuri si grasimi animale) cu legume si fructe in stare proaspata. Sunt de baza soia, fasolele, ciupercile, nucile, alunele, ceapa, zarzavaturile, care contin necesarul zilnic de proteine, lipide, vitamine, saruri minerale si oligoelemente, cu efecte atat nutritionale, cat si adjuvante in diabet, purificarea sangelui, convalescenta, anemie, oboseala cronica si regenerarea tesuturilor intoxicate prin alimentatie. Se mai recomanda consumul de sucuri naturale si salate din morcov, sfecla rosie, telina, patrunjel, pastarnac, gulii, varza, spanac si salata verde, cu efecte bune pentru orice varsta, incepand cu sugarii, in cazuri de anemii, avitaminoze, intoxicatii, tulburari gastrice, hepatobiliare, stomacale si cardiace. Salatele servite cu ulei nerafinat si otet sau lamaie, precum si legumele proaspete, taiate marunt sau rase, isi pastreaza continutul in vitamine, iar celuloza, ca fibra vegetala, usureaza digestia, fiind un bun laxativ natural si stimulent al tranzitului intestinal. Avand o valoare energetica mai redusa decat carnea si subprodusele animaliere, alimentatia cu legume si fructe proaspete favorizeaza curele de slabire in caz de obezitate si celulita. Consumatorii de varza, conopida si tomate reduc riscul imbolnavirii de cancere, la stomac, plamani si prostata.
Pe toata durata postului este binevenita o cura sistematica cu vitamine (A, C, E si complexul B), care intra in compozitia unor enzime ce inactiveaza o serie de compusi cancerigeni si protejeaza organismul de efectele nocive ale radiatiilor.
Fitoterapia recomandata in perioadele de post
Tratamentul cu plante medicinale este un domeniu special in strategia apararii sanatatii in perioadele de post. Se recomanda a se consuma, zilnic, cate 3-4 cani cu ceaiuri, luate prin inghitituri rare, din care sa nu lipseasca florile de arnica, coada-soricelului, galbenele, musetel, soc, trifoi rosu, frunze de salvie, anghinare, urzica, afin, frag, menta, mesteacan, herba de busuioc, coada-calului, rostopasca, sanziene galbene si sulfina. In consum se mai includ fructe de ienupar, afin, maces si paducel, muguri de plop negru si radacini de valeriana, obligeana, papadie, tataneasa.
In cazul bolnavilor de diabet zaharat, cu exces de zahar in sange si urina, precum si la hipertensivii obezi care necesita o purificare a sangelui de deseuri metabolice (toxine, otravuri) este indicat un post alimentar de 7-8 zile in care, pe langa restrictia alimentara, se vor consuma numai sucuri de legume crude, sucuri de fructe proaspete si ceaiuri mdicinale din speciile mentionate mai sus.
In bolile de circulatie periferica (hipertensiune arteriala, ateroscleroza coronariana, ulcere varicoase, flebite, tromboze), in zilele de post se vor face si cateva bai locale sau aplicatii de cataplasme, comprese si frectii cu infuzii sau decocturi din plante care favorizeaza circulatia normala a sangelui si au proprietati antiseptice si cicatrizante.
Regimul de viata
In timpul posturilor, de lunga sau de scurta durata, este binevenita miscarea in aer liber facuta dimineata, pentru oxigenarea normala a creierului si pentru instalarea unei bune dispozitii ce va permite trecerea la o munca placuta, fara a exagera efortul fizic sau intelectual. La sfarsitul postului care premerge Nasterii Domnului vom avea un organism sanatos si curat, atat fizic, cat si sufletesc si vom putea astepta cu incredere venirea sarbatorilor.
Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 29.11.2009.
Sursa imagine: iFood.tv