SALVIA OFFICINALIS L.

Familia Labiatae

Alte denumiri populare: jalnica, salbie, salet, salcam boieresc, ceaiul grecului.

Descriere

Subarbust aromatic, peren, melifer, considerat ca u201ciarba sfantau201d la greci si u201cpanaceu universal pentru toate bolile salvand viata oameniloru201d (denumirea de salvie semnifica u201csalvareu201d). La romani era u201cplanta celor 1.000 de virtutiu201d. Dupa o zicala antica u201comul nu poate sa moara daca are salvie in gradinau201d.

In sol are un rizom lignificat, ramificat. Tulpina este inalta de 40-80 cm, ramificata, cu 4 muchii, lemnoasa la baza si verde-cenusiu paroasa in partea superioara. Frunzele sunt argintii sau alb-cenusii, paroase, lanceolate, fin dintate, cu nervuri proeminente. Florile au culoarea albastra-violacee sau roza si sunt grupate cate 6-12 in inflorescente situate in varful tulpinilor.

Inflorirea are loc in lunile mai-septembrie.

Raspandire

Specie mediteraneana cu cerinte ridicate fata de temperatura si lumina, fiind sensibila la gerurile mari din iarna. Creste spontan in Italia, Spania, Grecia, Turcia etc., pe terenuri uscate si pietroase, pasuni si povarnisuri. In Romania se cultiva pe terenuri insorite si adapostite de geruri si vanturi, mai ales in sudul Dobrogei, Muntenia, Oltenia si Banat, prin gradini si parcuri, ca planta medicinala si ornamentala. Pentru a o feri de inghet, se acopera cu ramuri de brad.

Date tehnologice

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Epoca de semanat: primavara (martie-aprilie) si toamna (octombrie).

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Distanta intre randuri: 50-60 cm.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Adancimea de semanat: 2-4 cm.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Cantitatea de samanta necesara: 8-10 kg/ha.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Productia:

- anul I: 300-600 kg/ha frunze uscate;

- anii II-IV: 2000-3000 kg/ha herba uscatu00e3, 1000-1 500 kg/ha frunze uscate

Organe utilizate:u00a0Folium et Herba Salviaeu00a0- frunze si partea aeriana nelignificata.

Recoltarea

Se face la inceputul infloririi (lunile mai-iulie) prin taierea varfurilor verzi sau prin adunarea manuala a frunzelor la amiaza, in orele insorite, de 2-3 ori pe vara, intre lunile iunie-septembrie. Se usuca natural la umbra, in incaperi aerisite, poduri si soproane, sau artificial la temperaturi sub 35-40u00b0C. Produsul uscat are miros caracteristic, puternic aromat, gust aromatic, amar si astringent.

ContinutuI chimic

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0ulei eteric (circa 0,4 % in frunzele proaspete si 1 - 2,5 % in frunzele uscate). Prezinta miros camforaceu, lemnos si ierbaceu. Componentele odorante din uleiul brut sunt:

- compusi monoterpenici oxigenati: tujona (50 %), cineol (15 %), borneol, terpineol, linalool, sabinol, acetati (de bornil, linalil, sabinil);

- hidrocarburi monoterpenice (35 % din total) cu: pinen, camfen, mircen, cimen, terpinolen, tujen, caren;

- sesquiterpenoide: copaen, cubeben, burbonen, cariofilen, humulen, cadinen, viridiflorol.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0taninuri (3-8 %), rezine, rasini, fitoncide, substante estrogene;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0principii amare (picrosalvina);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0saponine, saponozide, mucilagii, gume;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0flavonoide, polifenoli, sitosterol, stigmasterol;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0acizi organici (rozmarinic, cafeic, clorogenic, cumaric, ferulic, fumaric, glicolic, gliceric, nicotinic);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0vitamine (B, C, PP);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0saruri minerale (K, Ca, P, Mg, Na, Fe, Mn, Zn, B, Cu, Mo).

Proprietati terapeutice

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0stomahice, digestive, carminative, coleretice, antidiareice, antiinflamatoare intestinal, aperitive, tonic-amare;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0antiastmatice, expectorante, antispastice, bronsice, antitermice, diuretice, antisudorifice, antinevralgice;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0usor hipoglicemiante, depurative;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0venotonice;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0sedative, calmante ale sistemului nervos, afrodisiace;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0astringente, antiseptice, antibiotice, bacteriostatice, vulnerare, antiinflamatoare, cicatrizante.

Actiuni specifice

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0afectiuni hepatobiliareu00a0cu normalizarea secretiilor hepatice si a functiilor veziculei biliare, hepatite, icter, dischinezie biliara, colite, dispepsii, aerofagie, balonari abdominale, stimulent al poftei de mancare;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0afectiuni ale caior respiratorii superioare: faringite, laringite, bronsite cronice, astm, gripa, raguseala, tuse, emfizem pulmonar, pneumonie, actiune bactericida asupra bacilului Koch, oprirea transpiratiei nocturne in tuberculoza (in amestec cu lavanda);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0circulatie defectuoasa a sangelui, afectiuni vasculare, hipertensiune, previne infarctul;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0afectiuni reno-genitale: cistite, adenite, vaginita atrofica, tulburari ale ciclului menstrual, menstruatii neregulate (dismenoree), disfunctii ovariene, menopauza, actioneaza in impotenta si frigiditate, favorizeaza conceptia si combate sterilitatea (nu se recomanda la mamele care alapteaza, deoarece micsoreaza cantitatea de lapte);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0combate starile de nervozitate, astenie nervoasa, surmenaj intelectual, dureri de cap, pierderea memoriei, insomnii, depresii psihice, oboseala, tremuraturile membrelor, paralizie;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0diabet zaharat;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0obezitate, celulita;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0reumatism;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0afectiuni ale caiior bucale: inflamatii si hemoragii ale gingiilor si corzilor vocale, abcese dentare, amigdalite;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0ulceratii ale pielii, rani cu puroi, contuzii, varice, ulcer varicos, seboree, matreata.

Forme de utilizare

UZ INTERN

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0lnfuzieu00a0din 1-2 lingurite de herba uscata si maruntita la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza in vas acoperit, 5-10 minute, se strecoara, se indulceste si se beau 2 ceaiuri caldute pe zi, dupa mesele principale, avand efecte in afectiuni ale maduvei spinarii, afectiuni glandulare, tremuraturi ale membrelor, fortificarea corpului si prevenirea infarctului. Pentru oprirea transpiratiei nocturne la bolnavii de tuberculoza se bea ceaiul rece, in mai multe reprize pe zi. Se mai foloseste in afectiunile cailor biliare, enterocolite, dispepsii, diaree, calmarea colicilor intestinali, bronsite, diabet zaharat, reumatism, stari de nervozitate, leucoree, vaginita, normalizarea ciclului menstrual, previne infarctul si paralizia si fortifica organismul.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Decoctu00a0din 1 lingura de frunze uscate si maruntite la 250 ml de apa; se fierbe 10-15 minute, se raceste si se beau 1-2 ceaiuri pe zi in afectiuni hepato-biliare si diabetice.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Tincturau00a0din frunze uscate si maruntite puse la macerat timp de 15 zile intr-o cantitate dubla de alcool de 70u00b0; se ia cate o lingurita de 2-3 ori pe zi, turnata in putina apa indulcita in caz de hiperhidroza generalizata si transpiratia palmelor.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Vin de salvieu00a0din 100 g de frunze puse Ia macerat in 1 litru de vin rosu fierbinte timp de 7-10 zile, din care se iau cate 2-3 linguri pe zi, dupa mese, pentru curatirea ficatului si a rinichilor si ca tonic in astenie, convalescenta si transpiratii nocturne. Bolnavii de diabet beau 2-3 pahare neindulcite pe zi.

Observatii:

- preparatele din salvie se fac numai in vase din sticla, portelan si plastic;

- nu se recomanda mamelor care alapteaza, deoarece micsoreaza cantitatea de lapte pana la disparitie.

UZ EXTERN

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Decoctu00a0din 1 lingura de frunze uscate si maruntite la 250 ml de apa rece; se fierbe 10 minute, se raceste si se utilizeaza la clatirea gurii in cazul cand dintii se misca si sangereaza sau la gingii retrase. Se pune un tampon de vata cu decoct tinut 30 minute pe gingii, cu repetare de 3-4 ori pe zi.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Gargarau00a0cu infuzie concentrata din 5 g de frunze uscate la 100 ml de apa clocotita; se infuzeaza 15 minute, se strecoara si se fac 4-5 gargarisme repetate si spalaturi ale gurii in caz de gingivite sangerande, stomatite, faringite, amigdalite, rinite, ulceratii ale mucoasei bucale, afte, abcese dentare si dureri in gat, avand rol antiseptic, antibacterian, cicatrizant si astringent. Efectul creste in cazul amestecului cu musetel, cerentel si capsule de mac sau putin otet si apa boricata.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Tincturau00a0din 20 g de varfuri inflorite puse in 500 ml de alcool de 40u00b0; se macereaza timp de 10-15 zile la temperatura camerei, agitand flaconul de 2-3 ori pe zi. Se fac frectii pe pielea capului, pentru stimularea cresterii parului sau se foloseste contra transpiratiilor nocturne in exces sau Ia umezirea palmelor.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Vin de salvieu00a0din 100 g de frunze uscate la 1 litru de vin; se lasa la macerat 10 zile, se strecoara, se amesteca cu 300 g de miere de albine, avand efecte in tratarea ulcerelor cronice de gamba, entorse, degeraturi, plagi, contuzii si rani provocate de proteze dentare.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Otet de salvieu00a0din frunze puse intr-o sticla cu gat mai larg, care se umple cu otet din vin; se tine la macerat timp de 14 zile intr-un loc insorit si se foloseste in frectii pentru activarea functiilor cutanate si ca dezinfectant. In secolele XVII si XVIII a intrat in compozitia u201cotetului celor 4 talhariu201d care pradau bolnavii in timpul epidemiibor de ciuma din Franta.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Comprese si tamponariu00a0cu infuzie din 5 g de frunze uscate la 100 ml de apa clocotita; se aplica pe fata pentru combaterea seboreei, acneei, la dezumfiarea nasului si intarirea vederii si a auzului. In amestec, in parti egale, cu frunze de sunatoare si nalba, compresele au efecte bune pe tenuri uscate, iritate si congestionate.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Compreseu00a0cu decoct din 1 lingura de frunze de salvie + 1 lingura de radacini de cerentel la 100 ml de apa; se fierbe 2 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se foloseste la vindecarea ranilor cu puroi, contuzii si diferite ulceratii ale pielii pe care le cicatrizeaza.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Bai localeu00a0si comprese cu infuzie concentrata (5 g de frunze la 100 ml de apa clocotita) contra durerilor reumatice, ulceratii ale gambei, varice, edeme, furuncule, contuzii, luxatii, entorse, degeraturi, taieturi, rahitism, paralizie, transpiratie la picioare rau mirositoare.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Frunzeu00a0proaspeteu00a0si strivite se folosesc pentru curatirea dintilor, cicatrizarea ulcerelor, a ranilor sangerande si a intepaturilor de insecte.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Frunzeu00a0uscateu00a0si maruntite folosite la prepararea tigarilor antiastmatice si antitabagice.

Alte utilizari

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0In alimentatie, frunzele proaspete sau uscate se folosesc pentru condimentarea unor mancaruri cu carne, ficat, peste sau legume (cartofi, rosii), ciorbe acre, omlete, pateuri, cascavaluri si paste fainoase, ajutand la digestie.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0In parfumerieu00a0intra in compozitia unor parfumuri, mai ales prin asociere cu uleiurile de lavanda, lavandin, rozmarin, citrice si bois de rose.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0In cosmeticau00a0intra in retete de creme, lotiuni pentru ras (cu rol astringent) si in ape de colonie (60 g de frunze uscate la 1 litru de apa, puse la macerat 30 de zile). Se utilizeaza la spalarea si intretinerea frumusetii tenului si a parului cu colorit viu.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0In fabricarea sapunuriloru00a0fine si a detergentilor de calitate intra ca materie prima.

Sursa imagine: wikimedia.org