Familia Leguminosae
Alte denumiri populare: salcam alb, acat, acacie, bagrin, brebene, lemn alb, magrin, panar, pinar, vocatie.
Descriere
Arbore cu tulpina dreapta, inalta de 10-20 m, coroana mare, rara, cu lemn tare si rezistent la umezeala. Ramurile sunt prevazute cu spini. Frunzele sunt imparipenat-compuse, cu 7-19 foliole, ovale, intregi pe margini, neparoase. Florile sunt albe, dispuse in raceme lungi (chiochini), atarnate in jos, placut mirositoare.
Inflorirea are loc in lunile mai-iunie.
Raspandire
Specia a fost adusa din America de Nord de HEAN ROBIN in anul 1601. Creste oriunde este plantat, pe soluri usoare, nisipuri nefixate, marginea drumuribor si curtile satesti, mai frecvent in zona de campie, pana la altitudinea de 800 m.
Organele utilizate: Flores Acaciae - florile si Cortex Acaciae - scoarta.
Recoltarea florilor
Se face la inflorire (lunile mai-iunie), prin strujire manuala de pe axul principal al inflorescentei. Se transporta in cosuri de nuiele captusite cu hartie si se usuca la umbra, in strat subtire, in poduri sau soproane aerisite sau artificial la 35-40u00b0C. Florile uscate au miros placut si gust dulceag.
Continutul chimic:
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 glicozide flavonice: robinina, acaciina;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 taninuri, coline;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 acizi organici (cafeic, clorogenic);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 ulei eteric cu : limonen, linalool, pinen, citronelool, geraniol, terpineol, nerol, farnesol, antranilat de metil.
Proprietati terapeutice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 hipoacidifiante gastrice si stomacale;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 antiastmatice, expectorante, emoliente, sedative, calmante;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 antiseptice, antibacteriene;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 revigorante, afrodisiace;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 antispastice, vulnerare;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 carminative, colagoge, laxative;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 aromatizante.
Actiuni specifice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 gastrite hiperacide si ulcer gastro-duodenal, arsuri la stomac (pirozis), dispepsii, reduce aciditatea gastrica, insuficienta hepatica,
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 afectiuni pulmonare: tuse, bronsite, astm bronsic, dureri de piept raguseala, raceala, tuberculoza pulmonara;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 dureri reumatice;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 anemie, nevralgii dentare, dureri de cap, migrene, insomnii;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 boli de piele: rani, arsuri, ulceratii;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 afectiuni genitale: leucoree.
Forme de utilizare
UZ INTERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie din 1 lingura de flori uscate si maruntite la 250 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara, se indulceste si se beau 2-3 ceaiuri caldute, dupa mesele principale, avand efecte in gastrite hiperacide, pirozis, astm bronsic, tuse si raceala.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Vin tonic din 15-20 g de flori infuzate in 1 litru de vin rosu fierbinte; se lasa in vas acoperit 15 minute, se strecoara si se ia cate un pahar dupa mese, in anemii si leucoree.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Decoct din 1 lingurita de amestec, in parti egale, din flori de salcam + soc + musetel la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10-15 minute, se strecoara, se indulceste si se bea un ceai caldut, fractionat in 3 reprize pentru insomnii, dureri de cap, ulcer gastric si hiperaciditate gastrica.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Flori proaspete consumate incet (150-300 g) prezinta efect revigorant la persoane anemice si batrani.
UZ EXTERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie concentrata din 2 linguri de flori uscate la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 15 minute, se strecoara si se face gargara pentru alinarea durerilor de dinti.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Pulbere din flori uscate si macinate se pune pe rani si arsuri.
Alte utilizari
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 In parfumerie pentru apa de colonie cu compozitii florale, orientale si aldehidice;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Aromatizarea produselor de cofetarie (serbet) si a bauturilor nealcoolice (siropuri) si alcoolice (lichioruri).
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 In zootehnie, frunzele verzi sau uscate se folosesc in hrana oilor, caprelor si viteilor.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Planta melifera de importanta majora.
Sursa imagine: wikimedia.org