CHELIDONIUM MAJUS L.

Familia Papaveraceae

Alte denumiri populare: negelarita, iarba de negi (de pecingine, de tatarca), buruiana sfanta, calce mare, crucea voiniculul, iarba randunicii, ai de padure, plescarita, scanteuta, paparuna.

Descriere

Planta perena, erbacee, cu rizom ramificat, brun-roscat, gros de 1-2 cm. Tulpina erecta si ramificata, paroasa, are inaltimea pana la 1 m. Contine un latex galben-portocaliu care se brunifica in contact cu aerul. Frunzele sunt alterne, imparipenate, cu 3-5 perechi de segmente inegale, cu lobul terminal mai mare. Au culoarea verde-inchis. Florile, cu 4 petale galbene, asezate in cruce, sunt grupate cate 3-5 in umbele simple, situate la extremitatea ramurilor.

Inflorirea incepe la sosirea randunelelor, in luna mai si se continua pana in septembrie.

Raspandire

Este comuna in flora spontana din Europa, Asia si zona Atlantica a Americii. A fost utilizata inca din antichitate in boli oculare, iar din Evul Mediu s-a folosit sucul galben pentru afectiunile ficatului. Creste prin gradini, pe marginea drumurilor si zidurilor, in lungul cailor ferate, tufisuri, zavoaie, grohotisuri, locuri umede si umbrite paduri umbroase, asezari umane. Prefera soluri usoare, nisipoase si umede, de la campie pana in zone montane, la altitudinea de 800-1.000 m.

Date tehnologice

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Epoca de semanat: toamna (august-septembrie) si primavara (aprilie).

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Distanta intre randuri: 50 cm.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Adancimea de semanat: 0,5 - 1 cm.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Cantitatea de samanfa necesara: 4-5 kg/ha.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Productia de herba proaspata: 18-22 tone/ha.

Organe utilizate:u00a0Herba Cheildoniiu00a0- ramuri si tulpini tinere.

Recoltarea

Se face in timpul infloririi (lunile aprilie-septembrie). Se aduna partile verzi ale plantelor crescute in locuri insorite care au un continut mai ridicat in principii active. Se indeparteaza partile lemnoase. Uscarea se face la umbra, in incaperi bine ventilate sau in poduri acoperite cu tabla, in strat subtire sau artificial la 35-40u00b0C. Produsul uscat are miros neplacut, iritant si gust acru-amarui.

Continutul chimic

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0alcaloizi (chelidonina, hemochelidonina, oxichelidonina, cheleritrina, sanguinarina, berberina, protoberberina, alocriptopina, protopina);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0taninuri, rezine, flavonoizi;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0saponine saponozide, mucilagii;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0colorant galben;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0acizi organici (chelidonic);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0ulei volatil (urme);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0enzime proteolitice;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0vitamine (C in frunze);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0saruri minerale (P, Ca, Mg).

Proprietati terapeutice

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0antispastice de tip papaverinic la nivelul cailor biliare;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0coleretice, colagoge, purgative, vermifuge, decongestive hepatic, stimulatoare ale functiei pancreatice;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0vasodilatatoare coronariene, hipotensive, depurative, relaxante ale musculaturii netede si ale vaselor coronariene;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0stimulatoare ale respiratiei, antitusive;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0sedative asupra centrilor nervosi superiori, analgezice;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0antimitotice, citostatice, antitumorale, anticancerigene (datorita sanguinarinei);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0antibacteriene (contra stafilococilor si a bacteriei antraxului), antiseptice in tuberculoza pielii, citotoxice;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0antioftalmice, rubefiante, vezicante, cicatrizante.

Actiuni specifice

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0afectiuni hepatice cu actiune stimulatoare mai ales la nivelul lobului drept (hepatita acuta si cronica, ciroza), angiocolite, colecistite, litiaza biliara, dischinezie biliara, spasme ale tractului gastro-intestinal, colici abdominale, mareste secretia gastrica (biliara, pancreatica si intestinala), constipatie, combate cancerul de stomac, distruge viermii intestinali, stimuleaza peristaltismul intestinal (datorita sanguinarinei);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0actioneaza in tusea spastica si convulsiva, astm bronsic, catar bronsic si in stimularea respiratiei;

vu00a0u00a0reduce presiunea arteriala, combate angina pectorala, tahicardia, ateroscleroza cerebrala, insuficienta cardiaca, arterita si relaxeaza musculatura neteda a vaselor mari si coronariene (datorita chelidoninei si hemochelidoninei);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0normalizeaza cantitatea de bilirubina si colesterol;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0stimuleaza contractiile uterine, combate fibromul uterin si amenoreea;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0diminueaza tonusul musculaturii intestinale, bronhiale si uterine;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0actioneaza sedativ si narcotic asupra centrilor nervosi;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0are efecte antitumorale de tip colchicinic contra cancerelor;

vu00a0 u00a0u00a0actioneaza in tratamentul tuberculozei pielii si a cancerului de piele, in cicatrizarea si necrozarea afectiunilor dermatice (pecingine, rani, eczeme, bube dulci, bataturi, herpes, calvitie, psoriazis, ulceratli). In medicina traditionala se utilizeaza latexul in tratamentul negilor (Verrucae Vulgaris) datorita activitatii antivirale.

Observatii:

Sucul de rostopasca este toxic datorita alcaloizilor si trebuie utilizat numai dupa normele stabilite. In exces, poate produce intoxicatii (iritarea tubului digestiv, basicarea gurii, arsuri in gat, greturi, voma, diaree, respiratie incetinita, congestie pulmonara, urinare cu sange, dureri de cap, ameteli, halucinatii, asfixie, delir si moarte (o doza de 50-60 g de planta verde poate ucide un caine). Se contracareaza cu substante laxative, vomitive, carbune activ, lapte dulce, ceaiuri de nalba, seminte de in si frectii cu alcool.

Efectul toxic al unor alcaloizi se manifesta prin:

- berberina (paralizeaza centrul respirator nervos si scade tensiunea arteriala);

- protopina (actioneaza asupra centrului nervos vasomotor).

Forme de utilizare

UZ INTERN

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Infuzieu00a0din 1 lingurita rasa de herba uscata si maruntita la 250 ml de apa clocotita; se lasa sa infuzeze 5-10 minute, se strecoara si se ia cate o lingura la intervale de 3 ore, intr-o singura zi, evitand excesul si supradozarea care pot provoca intoxicatii. Are efecte in tulburari gastrice si duodenale si in afectiuni biliare (colecistopatii cu inflamarea vezicii biliare), icter cataral, spasme ale tractului gastro-intestinal. Actioneaza si in tusea spastica si convulsiva, angina pectorala, tahicardie, insuficienta cardiaca, arterita. Daca durerile continua, se repeta tratamentul a doua zi.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Infuzieu00a0din 1 lingurita de amestec, in parti egale, cu rostopasca, sunatoare, coada soricelului, menta si turita mare, cu efecte curative in bolile de ficat.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Infuzieu00a0din 1 lingurita de amestec de rostopasca, urzica si mugurii florilor de soc cu efecte in leucemie.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Vin diureticu00a0din 15 g de radacini uscate si macinate peste care se toarna 1 litru de vin alb fierbinte; se consuma dimineata cate un paharel de 50 ml.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Emulsieu00a0din suc proaspat amestecat cu galbenus de ou, apa si zahar din care se iau cate 15 picaturi la copii sau u00bd lingurita la adulti, in putina cafea, dimineata pe nemancate.

UZ EXTERN

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Infuzieu00a0din 2 lingurite de herba uscata si macinata la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10-12 ore, se strecoara si se pun 3-5 comprese pe zi, cu efecte in tratarea papilelor benigne (negi, bataturi) si psoriazisului.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Decoctu00a0din 20 g de herba uscata si maruntita la 1 litru de apa; se fierbe pana scade cu o treime din cantitate, se strecoara si se pun comprese pe pecingine, ulcere vechi infectate la nivelul gambei sau se fac gargarisme contra faringitei.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Tincturau00a0din 2 lingurite de herba uscata in 100 ml de alcool de 70u00ba; se lasa la macerat 3-4 zile, se strecoara si se utilizeaza ca frectii contra matretii, a muscaturilor de serpi si intepaturilor de insecte.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Suc din herba proaspatau00a0si bine spalata, obtinut in extractor sau prin presare intre degete, cu care se trateaza negii, bataturile, cancerul de piele, herpesul, eczemele si intariturile pielii (prin pensulari de 3-5 ori pe zi), protejand partile sanatoase. Sucul se conserva in glicerina (in parti egale) pentru a se aplica mai multe zile. Datorita toxicitatii nu se aplica pe rani proaspete si sangerande.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Suc din herba proaspatau00a0folosit la persoane feminine cu crestere exagerata a parului pe fata si pe membre, datorita afectiunilor glandei suprarenale. Se aplica pe partile afectate, se lasa sa patrunda in piele timp de 3-4 ore, dupa care se spala cu sapun delicat si se unge cu alifie de galbenele, ulei de musetel sau ulei de sunatoare. Concomitent se face o cura cu ceai de urzici (3-4 cani pe zi) si bai de sezut cu decoct de coada calului.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Suc din frunze proaspete, bine spalate, se aplica pe pleoapele ochilor inchisi, catre colturi, avand efecte in eliminarea durerilor de ochi, a senzatiei de impaienjenire si in revigorarea ochilor suprasolicitati, obositi si slabiti. Actioneaza si in cataracta, blefarita glandulara, sangerari ale retinei sau in dezlipirea de retina.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Coliru00a0pentru boli de ochi din 4 g de suc de rostopasca in 60-100 ml de apa distilata sau de izvor, fiarta si racita, din care se pun cateva picaturi in ochi, de 2 ori pe zi.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Suc proaspatu00a0amestecat cu ulei de catina alba folosit in afectiuni cutanate cronice, congestive si iritatii pruriginoase.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Unguentu00a0din 30 g de pulbere din herba uscata si macinata + 15 g de lanolina + 15 g de vaselina + 10 picaturi de acid fenic. Se amesteca pana la omogenizare si se ung ranile in caz de tuberculoza a pielii sau lupus. Se lasa pansamentul 2-3 zile dupa care se schimba, repetandu-se pana la vindecare.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Alifieu00a0din 6 g de suc proaspat, sapun alb si unguent camforat (in parti egale), cu rol in combaterea unor boli ale pielii capului (chelie, matreata, favus, seboree, infectii micotice, coji albe). Dupa tunderea parului, se spala capul cu apa calda si sapun, se aplica comprese cu decoct din planta timp de 6-8 minute dupa care se aplica alifia cu care se face o frectie intensa.