MELISSA OFFICINALIS L.

Familia Labiatae

Alte denumiri populare: melisa, lamaita, iarba stupului, iarba roilor, stupelnita, roiste, moloaca, busuiocul stupului, poala Sf. Marii, minta turceasca.

Descriere

Planta erbacee, perena, cu viabilitate de 5-7 ani. Are tulpini erecte, in 4 muchii, ramificate, inalte de 30-80 cm. Frunzele sunt ovale cu petiol lung. Florile sunt albe, roze, liliachii, cu nuante galbui, grupate cate 5-6 in inflorescente laxe, plasate in varful tulpinii.

Inflorirea are loc in lunile iunie-august.

Origine si raspandire

Provine de pe coasta estica a Marii Mediterane fiind cunoscuta inca din antichitate de greci, romani si arabi, care o utilizau in prevenirea palpitatiilor la inima, starilor de anxietate, neuroasteniei, nervozitatii rebele si pierderii de memorie.

In prezent se cultiva in Franta, Italia, Spania, Germania, Africa de Nord, S.U.A., Iran pana in sud-vestul Siberiei. Scopul culturii este obtinerea uleiului eteric prin codistilare cu Cymbopogon citratus, Cy. nardus, Verbena, Nepeta cataria, Dracocephalum moldavica si coji de lamai.

Creste spontan in luminisuri de paduni de stejar, poieni, pajisti, terenuri necultivate si umbrite din sudul si vestul tarii (Banat, Mehedinti, Gorj, Valcea, Buzau, Vrancea). Formele ameliorate se cultiva in gradini protejate datorita sensibilitatii la ger.

Date tehnologice

v      Epoca de semanat: toamna (luna octombnie).

v      Distanta intre randuri: 50-62,5 cm.

v      Adancimea de semanat 1-2 cm.

v      Cantitatea de samanta necesara: 6-8 kg/ha.

v      Productia de frunze: 4-5 tone/ha (proaspata) si 1-1,5 tone/ha (uscata); herba: 15-18 tone/ha (proaspata) si 3-4 tone/ha (uscata).

Organele utilizate: Folium Melissae - frunze si Herba Melissae - partea aeriana cu inflorescente.

Recoltarea

Se face incepand din anul II de cultura, in prima parte a infloririi (lunile mai-august), pe timp insorit, dupa ce s-a ridicat roua. Se repeta de 2-3 ori pe an. Uscarea se face rapid, in incaperi aerisite si umbrite, in strat subtire, evitand razele solare. Artificial se usuca la temperaturi sub 30°C. Produsul uscat are miros placut, cu aroma de lamaie, care devine mai puternica prin frecare intre degete.

Continutul chimic

Compusul principal este uleiul eteric (0,01 — 0,3 %), mai mult in inflorescente si in frunze tinere.

Componentele odorante ale uleiului brut sunt:

v      compusi terpenici oxígenati: citronelal si citral (40 %), citronelol (40 %), neral, geraniol, linalool, acetat de eugenil;

v      hidrocarburi monoterpenice (15 %) pinen, limonen, ocimen;

v      sesquiterpenoide: cariofilen, copaen, cubeben, burbonen.

Alti compusi chimici

v      taninuri, mucilaglii, saponozide, rezine, principii amare;

v      glucide: stahioza, xiloza, ramnoza;

v      acizi organici (cafeic, ursolic, rozmarinic, clorogenic, oleanolic, oxalic, succinic);

v      caroten vitamina C, substante minerale (11 %).

Proprietati terapeutice

v      stomahice, carminative si coleretice in dischinezie biliara (datorita principiului amar si a acidului cafeic), antispasmodice gastro-intestinal, anticolitice, antidiareice, antiemetice (previne greata si voma), antivirale;

v      stimulente ale poftei de mancare, antianemice;

v      cardiotonice vascular;

v      sedative, tranchilizante;

v      cicatrizante, antiseptice, antibacteriene, vuInerare;

v      aromatice cu miros placut, apropiat de lamaie.

Actiuni specifice

v      marirea secretiilor gastrice si biliare, cu stimularea digestiel si inlaturarea dispepsiei si a senzatiei de voma la femei gravide;

v      afectiuni digestive: colite cronice, hepatite cronice, dischinezie biliara, colici gastro-intestinale, diaree, eliminarea gazelor in aerofagie si balonari, duodenita, colon iritabil, tulburari de tranzit pe fond nervos;

v      boli pulmonare, crize de astm bronsic, tuse convulsiva, bronsite, emfizem pulmonar, faringite, laringite, guturai, febra;

v      tulburari cardiovasculare: hipotensiune arteriala, palpitatii nocturne la inima, nevroza cardiaca psihovegetativa, slabiciune de inima;

v      boli ale sistemului nervos: insomnii, stari nevrotice, spasme, migrene, vertij, ameteli produse de emotii, hipocondrie, cefalee, surmenaj intelectual, slabirea memoriei, insomnie, depresie nervoasa, anxietate, caderi psihice, emotivitate, sincope (pierderea cunostintei);

v      dureri de menopauza, dismenoree (menstre dureroase), neregularitati ale ciclului menstrual;

v      dureri de reumatism cronic, crampe musculare, guta;

v      conjunctivita, nevralgii dentare, dureri de urechi;

v      rani deschise, buboaie, umflaturi, contuzii.

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 1 lingurita de frunze uscate la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau, dupa mese, 2 ceaiuri pe zi, in inghitituri rare, contra spasmelor si colicilor intestinale, in colite cronice, diaree, gastroenterite, aerofagie, viermi intestinali, dureri de cap, tulburari neurovegetative, migrene, vertije si crize de nervi, dereglarea ciclului menstrual. La copii se da un ceai pe zi, in doza mai diluata.

v      Infuzie concentrata din 30 g de frunze uscate la 1 litru de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara, se indulceste si se beau 3 cesti pe zi pentru intarirea memoriei, in insomnii si tulburari respiratorii.

v      Infuzie din 1 lingurita de amestec, in parti egale, de melisa + lamaita sau melisa + menta + flori de tei in 200 ml de apa clocotita; dupa infuzare, se strecoara si se consuma ca tonic in caz de migrene, surmenaj, ameteli, moleseala, somnolenta, catar pulmonar, astm bronsic.

v      Vinul de melisa din 20 g de frunze uscate a 1 litru de vin alb si fierbinte; se lasa la macerat 14 zile la temperatura camerei, se strecoara in sticlute bine astupate si se consuma cate un paharel, inainte de mese, pentru a combate bolile pulmonare si crizele de astm. Persoanele in varsta si obosite iau cate o ceasca, dimineata, cu rol reconfortant, dupa ameteli si migrene, aperitiv, antianemic si antiastmatic precum si in fortificarea inimii si creierului.

v      Tinctura de melisa din 10 g de frunze uscate in 50 ml de alcool de 70°; se macereaza 2 saptamani si se administreaza cate 40-50 picaturi introduse in ceai, la bolnavii de palpitatii si indigestii.

v      Ulei eteric (4-6 picaturi pe cuburi de zahar) folosite cu rol sedativ.

v      Apa de melisa obtinuta din 60 g de frunze proaspete de melisa + 10 g de radacina uscata de angelica + 5 g de rizomi de obligeana + 5 g de fructe de coriandru + 20 g de coaja de lamaie + 5 g de cuisoare + 5 g de scortisoara macerate timp de 5 zile in 500 ml de apa rece; se adauga 500 ml de alcool de 70°, se strecoara in flacoane astupate si se consuma cate o lingura in cazuri de voma pe fond nervos, crampe stomacale, hiperemotivitate, insomnii, vertije, neurastenii, pierderi de memorie, lesin, sincope. La copii se da cate o lingurita sau 5 picaturi pe zahar.

v      Frunze proaspete mestecate in gura pentru inlaturarea mirosului neplacut al gurii in cazul unor boli de stomac, de plamani sau carii dentare.

v      Pasta din amestec de 15 g de frunze de melisa, 2 galbenusuri proaspete, 180 ml de lapte, 30 g de zahar si 1 g de scortisoara, amestecate pana se transforma in pasta, care se consuma cu lingura in stari de convalescenta, slabiciune si senilitate.

UZ EXTERN

v      Infuzie din 2-3 lingurite frunze uscate la 250 ml de apa clocotita; se utilizeaza sub forma de cataplasme si bai de maini si picioare, cu rol calmant, cicatrizant si antiseptic in vindecarea ranilor, ulceratiilor, in cazuri de furuncule, eczeme zemuinde si inflamatii.

v      Infuzie concentrata din 200 g de herba la 1 litru de apa in clocot; se utilizeaza sub forma de gargarisme si bai de gura.

v      Infuzie din 2 linguri de amestec, in parti egale, de melisa + arnica + cimbrisor + muguri de plop la 250 ml de apa clocotita; se foloseste pentru spalaturi vaginale sau comprese in ulcere de gamba si ulceratii adanci.

v      Tinctura din 20 g de herba uscata in 100 ml de alcool de 70°; se macereaza 10 zile, se strecoara in sticlute bine astupate si se fac frectii contra durerilor reumatice si contuziilor.

v      Bai generale din 1 parte frunze proaspete de melisa si 25 parti de apa, avand efect stimulator si reconfortant pentru batrani, bolnavi si copii.

v      Frunze proaspete strivite cu care se freaca pe frunte pentru calmarea nervilor sau pe zone intepate de insecte, avand rol de inlaturare a pruritului si a durerilor.

Alte utilizari

v      In industria parfumurilor si cosmetica in compozitii cu note citrate si ape de melisa;

v      In industria alimentara pentru aromatizarea unor bauturi alcoolice (bitter, vermut, lichior), bauturi nealcoolice, dulciuri;

v      condimentarea si aromatizarea cu frunze proaspete in supe, salate, sosuri, tocanite, mancaruri cu ciuperci, peste si vanat, prepararea muraturilor;

v      aromatizant in compoturi si ceaiuri alimentare (amestecat cu frunze de menta).

v      Melisa este o specie melifera foarte valoroasa, care fixeaza roiurile si opreste vagabondajul albinelor, asigurand o productie de miere de 150 kg/hectar. Cu frunze proaspete de melisa se freaca stupii pentru atragerea roiurilor.