Este unanim recunoscut ca imbatranirea este grabita de o alimentatie nesanatoasa. In prezent, majoritatea oamenilor isi pun inima si creierul in slujba stomacului si traiesc ca sa manance, la fel ca orice animal. In acest mod, omul isi grabeste sfarsitul si devine, la batranete, o epava stinsa, intr-un trup care a fost prea mult imbuibat.

Inca din Antichitate, HIPOCRATE scria: “cu cat ne hranim mai mult si mai bine cu atat ne daramam viata mai repede”.

Introducerea alimentatiei carnare, prin vanatoare si prin cresterea animalelor de curte, a fost considerata drept cauza principala a imbatranirii si a scurtarii duratei de viata. In “Geneza” din Vechea Scriptura se subliniaza ca Tatal Ceresc a spus primilor oameni: “Iata ca v-am dat voua orice pom care are in el rod cu samanta. Aceasta sa fie hrana voastra”. Cei care au mancat numai roadele scrise in Scriptura au ajuns la varste matusalemice de sute de ani. Nerespectarea acestor percepte a devenit un pacat al lacomiei, consumand produse care otravesc corpul. Mesele copioase dau multa satisfactie pe moment dar, dupa varsta de 40-50 de ani deregleaza ritmul digestiei si favorizeaza aparitia obezitatii, cu consecinte grave asupra activitatii inimii. Alimentele ingerate nu mai sunt metabolizate normal, raman mult timp in stomac (circa 8 ore) si in intestine (peste 20 de ore), se altereaza si produc acizi toxici care declanseaza boli digestive (gastrite, ulcere, balonari, constipatie, cancer de colon). In unele cazuri maresc continutul de colesterol si lipide din sange care se depun pe peretii vaselor sanguine, favorizand aparitia unor boli grave ca ateroscleroza, flebite, tromboze, ulcere varicoase etc. de asemenea, consumul in exces de dulciuri solicita mult pancreasul ducand, uneori, la diabet zaharat.

Adoptarea unui regim alimentar naturist cu legume si fructe, cereale incoltite, paine integrala, produse lactate, ulei vegetal (mai ales de masline), otet de mere, drojdie de bere, produse apicole etc asigura o alimentatie completa pentru mentinerea energiei organismului, fara sa duca la anemierea trupului si a mintii. Marele sportiv american ROOS, dublu campion olimpic de cursa lunga, utiliza in hrana sa 90 % cruditati, excluzand total orice preparat din carne.

In alimentatia rationala, cu o hrana sanatoasa, se recomanda legume nefierte, usor asimilabile; morcov, spanac, telina, ridichi, varza, conopida, marar, patrunjel, fasole pastai, mazare, soia, tomate, castraveti, ceapa, usturoi, praz, ardei, ciuperci. Aromatizarea si condimentarea alimentelor se poate realiza tot cu produse vegetale (chimion, coriandru, maghiran, tarhon, cimbru, mustar, frunze de telina, ardei rosu, uneori cu busuioc, salvie, menta, roinita etc). Prin consumarea zilnica a acestor produse vegetale se asigura necesarul de proteine asimilabile, calciu, riboflavine, vitamine, minerale precum si enzime cu rol biocatalizator. La prepararea lor nu se foloseste focul ci se servesc numai in forma de cruditati si sucuri. Vitaminele sintetice, fabricate in retortele chimice, nu contin compusi sinergici, enzime, activatori si aditivi coenzimatici si de aceea nu pot inlocui vitaminele naturale. Fara vitamine naturale din grupele B, C, si E, adultii ar imbatrani inca de la varsta de 25 de ani, devenind fiinte grav suferinde si obosite.

Dieta alimentara se completeaza cu fructe proaspete sau sucuri naturale din cirese, caise, piersice, struguri, coacaze, fragi, pepene (verde, galben), portocale, lamai, banane, nuci, alune.

Alte alimente dietetice pot fi considerate: carnea de pui, vitel, sardele si peste slab cu continut redus in lipide saturate, paine integrala (graham), cereale germinate si tarate, lapte degresat, iaurt, branzeturi degresate, seminte de bostan si susan, miere de albine bogata in majoritatea mineralelor necesare (Fe, Ca, Mg, Cu, P etc).

Pentru reglarea continutului in LDL-colesterol (rau), depus pe peretii arterelor, un rol esential il au uleiurile vegetale, bogate in acizi grasi mono-nesaturati (de masline) si poli-nesaturati (de porumb si floarea soarelui) precum si margarine imbogatite cu vitamine liposolubile (A,D,E,K), ce actioneaza prin eliberarea hormonului esterogastron ce amana senzatia de foame.

Un produs alimentar, de mare eficienta, este drojdia de bere care contine 16 vitamine diferite, majoritatea din complexul B, 16 aminoacizi, 14 minerale si un procent de 36 % proteine (mai mult decat muschiul de porc).

Se mai recomanda otetul de mere (2 lingurite in 100 ml apa), in cure prelungite de 2 luni, cu efecte in mentinerea tineretii si in prevenirea aterosclerozei si a infarctului miocardic.

Toate aceste alimente dau energie, vitalitate, stare de relaxare si sentimente de buna dispozitie, mai ales in conditii de stres si tensiune.

De mare valoare este dieta propusa de BENJAMIN FRANK din New York, capabila sa neutralizeze efectele negative ale radicalilor liberi cu rol cancerigen, mai ales dupa expunere la agenti poluanti, radiatii, excese alimentare si lipsa de miscare. La micul dejun se propune o bautura ideala cu suc de rosii, lamaie, grapefruituri, plus 4 linguri de drojdie si 2 linguri de lecitina, bogate in vitaminele C, E, K si complexul B. Alta bautura energizanta contine lapte degresat cu adaus de drojdie de bere, fructoza, lecitina si arome naturale cu vanilie sau migdale.

Alimentele cu restrictie sau chiar eliminate dintr-un regim sanatos sunt: grasimile animale (slanina, sunca, untura), carnea de porc, mezelurile, afumaturile, conservele si pestele gras. Acestea sunt comparate de specialisti drept veritabile otravuri si gunoaie, sau chiar bombe cu efect intarziat, introduse in corp unde declanseaza dispepsia, enterita, apendicita, guta, febra tifoida, dizenteria, tuberculoza si cancerul.

De asemenea se limiteaza sau se exclude consumul zaharului alb, rafinat printr-un proces tehnologic foarte complicat, care devine usor toxic si provoaca oboseala, somnolenta, ameteala, lipsa de vointa, pierderea memoriei, impotenta, boli de dinti, diabet, arterite, nevroze si chiar cancere.

Alcoolurile tari sunt daunatoare asupra sistemului nervos, distrug trupul, memoria si creierul sau declanseaza multe boli grave. Nu poate fi neglijat faptul ca alcoolul baga in ospiciu circa 40 % dintre persoanele devenite nebuni iar in inchisori intra, din cauza alcoolului, 30-40 % dintre criminalii si delicventii juvenili.

Din alimentatie se mai reduc: alimente prajite, lapte gras, sare, paine alba, biscuiti, produse de patiserie, gogosi, pizza, dulceturi, creme, ciocolate, inghetate si condimente iuti. Este bine cunoscut ca la prepararea painii albe cu faina fina se pierd 17 compusi nutritivi naturali si se adauga 5 compusi sintetici, inclusiv E-uri, marind riscul imbolnavirilor de cancer, diabet, ateroscleroza si cataracta.

Consumand hrana nepotrivita si in exces, aparatul digestiv devine supraincarcat si suprasolicitat; alimentele trec nedigerate in intestine unde fermenteaza. Urmeaza cateva afectiuni ca: gastrite, ulcere, colite, colon iritat, infectii, alopecie, febra, transpiratii abundente, astm bronsic, neurostenie si cancere. Se deschide calea spre ingrosarea vaselor, cu flebite, tromboze si ateroscleroza, ca factori principali al imbatranirii precoce, cresterea colesterolului, formarea de cheaguri sanguine, irigarea defectuoasa a creierului si o suprasolicitare a inimii in continua oboseala.

La aceste alimente netolerate, reactiile organismelor sunt foarte diverse intrucat omul nu este croit dupa un unic calapod.