Familia Rosaceae
Alte denumiri populare: porumbele, porumbe, maracine, cotobrel, curcudel, cenusoara, gusa gainii, scorombar, spin, spinul cerbului, tarn.
Descriere
Arbust spinos, foarte rezistent la ger si seceta, cu tufa densa ce infloreste printre primii arbusti dupa topirea zapezii. Tulpina este inalta de 1-3 m, are numeroase ramificatii laterale, cu scoarta cenusie, putin crapata. Frunzele sunt eliptice, alungite, paroase pe fata inferioara. Florile sunt solitare, cu 5 petale albe care se deschid primavara devreme, inaintea frunzelor. Fructele sunt drupe globuloase, denumite porumbele, de culoare neagra-albastruie, brumate la exterior si pulpa verzuie. Au gust placut, astringent inainte de maturare si dulci-acrisoare la maturare. Fructele raman pe ramuri si in timpul iernii, constituind hrana unor pasari salbatice.
Inflorirea are loc in lunile aprilie-mai.
Raspandire
Arbustul creste pe soluri lutoase, luto-argiloase si locuri pietroase din zone de campie si colinare. Este frecvent in luminisuri si margini de paduri, stancarii, marginea drumurilor si cailor ferate, pasuni, fanete neingrijite, razoare, cranguri din apropierea lacurilor si gradinile satesti.
Organe utilizate: Flores et Fructus Pruni spinosi - flori si fructe.
Recoltarea
Fborile se culeg la inceputul infloririi (lunile aprilie-mai), pe timp uscat, evitand scuturarea petalelor. Uscarea se face la umbra, in strat subtire. Fructele se recolteaza, manual, la maturitate (lunile octombrie-noiembrie), dupa caderea brumei cand se reduce astringenta si creste procentul de zahar. Pentru scopuri medicinale recoltarea poate incepe din luna septembrie cand procentul de tanin este maxim. Uscarea fructebor se face natural, in incaperi aerisite, timp de 10-14 zile si apoi artificial la temperaturi de 60-70u00b0C.
Continutul chimic
a.u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 In flori
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 flavonoizi (quercetina, kemferol);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 glicozide cianogenice, glicoferozide;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 acizi organici;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 saruri minerale (Mg, K).
b.u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 In fructe:
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 glucide solubile, pectine;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 antociani (prunicianina), taninuri, flavonoizi, pobifenoli, rezine;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 acizi organici (malic);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 vitamina C;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 saruri minerale (Mg, Ca, P).
Proprietati terapeutice
a. flori:
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 laxative, depurative, diuretice, calmante in dureri de stomac si in dischinezie biliara;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 expectorante, sudorifice, antiastmatice;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 sedative, tonifiante, hipoglicemiante, hipotensive;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 antiseptice, antiinflamatoare;
b. fructe
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 astringente, antidiareice;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 dezintoxicante in uremie, guta si artritism.
Actiuni specifice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 diaree, dizenterie, intoxicatii, tonifierea stomacului (fructe);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 dischinezie biliara, constipatie (flori);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 tuse convulsiva, nevroze;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 afectiuni renale si de vezica urinara, nefrita, cistita, leucoree, guta, stimularea diurezei, dezintoxicarea in uremie;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 insuficienta cardiaca cu edeme, hipertensiune arteriala, depuratia sangelui;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 artritism, reumatism, dureri de dinti;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 eruptii tegumentare.
Forme de utilizare
UZ INTERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie din 1 lingurita de flori uscate la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri pe zi, dupa mesele principale, timp de 3-4 zile consecutiv, cu actiuni sedative, diuretice, depurative si laxative.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Decoct din amestecul de flori si fructe de porumbar: cate o lingurita la 250 ml de apa rece; se fierbe 3 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau 2-3 cesti pe zi cu efecte in tusea convulsiva.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Decoct din 1 lingurita (5-6 fructe uscate) la 250 ml de apa rece; se fierbe 20 minute, se infuzeaza 15 minute, se strecoara si se beau 2-3 cealuri pe zi cu efecete in dureri de stomac, diaree, dischinezie biliara, guta, artritism si afectiuni renale.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Sirop din 500 g de fructe spalate si fierte 10 minute cu 250 g de zahar vanilat si cateva cuisoare; dupa 24 ore se strecoara si se fierbe inca o data pana se ingrosa si se consuma cate 1 lingura in putina apa, de 3 ori pe zi.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Tinctura din flori utilizata in dureri de cap, colici abdominali, hipertrofia inimii, dureri ale cailor urinare, leucoree, dismenoree.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Fructe proaspete bine spalate (300-500 g pe zi) se consuma intr-o cura de 10 zile consecutiv pentru continutul ridicat in zaharuri si vitamine.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Mustul din fructe zdrobite, folosit pentru oprirea scurgerii sangelui din nas.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Decoct din 50-60 g scoarta de ramuri la 1 litru de apa rece; se fierbe 15 minute si se bea cantitatea de 500 ml de ceai pentru efectele astringente si antifebrile in diaree, dizenterie si afectiuni cardiace.
UZ EXTERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Suc sau decoct din fructe proaspete folosite ca spalaturi bucale in stomatite si gingivite.
Alte utilizari
vu00a0u00a0u00a0In alimentatie, fructele se prelucreaza sub forma de marmelade, compoturi, siropuri, vin, tuica, lichioruri, oteturi, cu actiuni astringente, antiseptice, diuretice, mineralizante si intaritoare ale stomacului, utilizate, de preferat, in cure de primavara.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 In hrana pasarilor de colivie se dau porumbele coapte.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0In vopsitorie, pentru colorarea in rosu a fibrelor de in, canepa si lana, se utilizeaza amestecul din scoarta ramurilor de porumbar si prun cu flori proaspete de sovarv, otet si piatra acra.