TUSSILAGO FARFARA L.

Familia Compositae

Alte denumiri populare: podbeal, brustur alb, brustur de rau, brusturel, papalunga, gusa gainii, limba vecinului, cenusoara, rotungioara.

Descriere

Planta erbacee, perena, de talie mica, cu rizom carnos, alb, acoperit cu solzi din care apare, la inceputul primaverii, tulpina rosiatica, inalta de 10-30 cm, des-paroasa, cu flori galbene-aurii, cu miros placut, grupate intr-o inflorescenta din varf. Florile se inchid pe vreme urata si se apleaca in jos. Ulterior (luna mai) apar frunzele tulpinale, mici si frunzele bazale, aproape rotunde, cu margini crestate, alburii pe fata inferioara, cu petiol lung.

Inflorirea are loc primavara devreme (lunile februarie-aprilie).

Raspandire

Planta originara din Europa si Asia, creste in tara noastra pe locuri umede, de la campie pana la munte, mai frecvent in jurul Arcului Carpatic (ex. vaile Vrancei), pe malurile raurilor si torentilor de munte, izvoare, santuri, ravene, rape, grohotisuri, taluzuri, povarnisuri, cariere de piatra, locuri degradate, abrupte si erodate.

Organe utilizate: Flores et Folium Farfarae - flori si frunze.

Recoltarea

Florile se aduna in lunile martie-aprilie, pe vreme uscata, prin ciupire cu mana, iar frunzele, fara petiol, se recolteaza in lunile aprilie-august, la orele de amiaza, numai daca au crescut la soare si nu au fost atacate de paraziti. Uscarea se face repede, in incaperi umbrite, cu ventilatie puternica sau artificial la 40-50u00b0C, evitand transformarea florilor in puf (papus).

Continutul chimic

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 mucilagii, inulina;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 taninuri fitosterine, rutozizi, hiperina, steroli, flavonoizi;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 principiu amar (tusibagina);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 acizi organici (gabic, malic, fosforic, tartric, citric);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 acizi grasi (palmitic, stearic);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 insulina;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 pigmenti (caroten, xantofibe), vitamine;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 ulei eteric (urme);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 saruri minerale (K, Na, Ca, Mg, Fe, S, Zn, Cu, P).

Pro prietati terapeutice

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 emoliente, expectorante, pectorale, antispastic-bronsice, antitusive, antiseptic al aparatului respirator, secretolitice;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 diuretice, sudorifice, depurative;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 tonic-aperitive, antiscorbutice, colagoge;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 antiinflamatoare, vulnerare, astringente.

Actiuni specifice

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 afectiuni ale caior respiratorii: bronsite cronice si tabagice, astm bronsic, pleurezie, emfizem pulmonar, gripa, guturai, tuse uscata si convulsiva, laringite, traheite, faringite, amigdalite, raguseala, silicoza pulmonara, tuberculoza;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 protejarea vocii la oratori, avocati, actori, cantareti, profesori;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 diskinezie biliara, ulcer gastric si duodenal, colici intestinali, dispepsii;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 afectiuni renale si genitale;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 rahitism la copii, scrofuloza, flebita, edeme la membrele inferioare cu flebite;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 otite si otalgii (dureri de urechi);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 afectiuni dermatice: plagi, rani superficiale, erizipel, abcese, taieturi, ulceratii, ulcer scrofulos, inflamatii, intepaturi de insecte.

Forme de utilizare

UZ INTERN

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 lnfuzie din 1 lingura cu varf din amestec de flori + frunze uscate la 250 ml de apa clocotita; se infuzeaza 15 minute, se strecoara, se indulceste cu miere si se beau 2-3 ceaiuri fierbinti pe zi, prin inghitituri rare, cu efecte in tratarea astmului bonsic, in cazuri de tuse persistenta, emfizem pulmonar, raguseala si silicoza pulmonara. Se admnistreaza si la cabaline care sufera de boli bronho-pulmonare.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie concentrata din 2-3 linguri de flori + frunze uscate la 200 ml de apa in clocot; se lasa sa infuzeze in vasul acoperit 15 minute, se strecoara, se indulceste si se ia cate o lingura la intervale de 2-3 ore, cu efecte in tratarea bronsitei, astm bronsic, tuse convulsiva si spastica, emfizem pulmonar, laringita, tranheita, fluidificarea secretiilor bronhice si expectorarea lor, silicoza si tuberculoza pulmonara.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 lnfuzie din 2 lingurite de amestec, in parti egale, de podbal + patlagina + lumanarica + musetel + mierea ursului la 250 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau cate 3 ceaiuri indulcite cu miere, prin inghitituri rare, in caz de tuse convulsiva si dureri de urechi.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Sirop obtinut dintr-un macerat de flori + frunze + zahar, puse in straturi intr-un borcan care se ingroapa in pamant. Dupa 8 saptamani se dezgroapa, siropul se fierbe putin, se strecoara si se consuma, in timpul iernii, cate 1-2 lingurite, dimineata si seara, pentru combaterea gripei, bronsitei si a altor boli de plamani.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Suc din frunze proaspete, spalate si puse intr-un extractor. Se administreaza cate 2-3 lingurite pe zi, intr-o cana cu lapte dulce sau in supa de carne, avand efect in bronsita, astm bronsic, pleurezie si tuberculoza pulmonara.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Salate si supe din frunze, acrite cu zeama de lamaie.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Frunze taiate marunt si uscate in forma de suluri, eventual amestecate cu frunze de vinarita, castan salbatic, cretisoara si menta, din care se fac tigari, fumate pentru a scadea crizele de astm bronsic si dependenta de tutun.

UZ EXTERN

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 lnfuzie din 70-80 g de flori la 1 litru de apa clocotita; se foloseste pentru comprese calde pe tenuri grase, seboreice sau ridate.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Decoct concentrat din 2-3 linguri de frunze proaspete si zdrobite pe un tocator din lemn Ia 250 ml de apa rece; se fierbe 10 minute, se infuzeaza in vas acoperit 20 minute, se strecoara si se fac spalaturi locale, cu un tampon de vata sau se pun comprese din tifon pe rani supurande, abcese, plagi, ulceratii, flebite, taieturi, eruptii tegumentare, entorse sau de zone cu amigdalite.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Cataplasme (prisnite) din frunze proaspete, bine spalate, strivite si aplicate pe piept cu rol in pneumonie, si in erizipel, bursite, vanatai cu umflaturi, rani, abcese, taieturi si ulceratii.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 CatapIasme din frunze proaspete, strivite si amestecate cu smantana proaspata, care se aplica pe zonele inflamate in caz de flebita, erizipel si contuzii, invelite cu o fasa din panza.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Suc extras din frunze proaspete la extractor; se instileaza cateva picaturi in urechea bolnava de otita sau otalgii.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Inhalatii cu infuzie din 1 lingurita de flori + frunze uscate la 200 ml de apa in clocot; se mai fierbe 1 minut si se inhaleaza aburul sub un prosop, de cateva ori pe zi, in tratarea afectiunilor respiratorii (bronsite cu crize, insuficienta respiratorie).

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Bai de picioare cu un decoct din 50-100 g de frunze + flori fierte 10-15 minute in 1 litru de apa; se face baia timp de 20 minute fiind eficace in cazul picioarelor umflate datorita reumatismulul, transpiratiei urat mirositoare si flebitei.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Alifie din frunze proaspete, zdrobite si incluse in substrat gras, cu mare efect in combaterea flebitei si a diverselor umflaturi osoase.