Numita popular si “aprindere de plamani”, boala constituie cea mai frecventa complicatie pulmonara care poate sa apara in sezonul de trecere de la iarna la primavara. Ea consta dintr-o inflamare a parenchimului pulmonar, fara supuratie, la unul sau la ambii plamani, fiind urmarea unei raceli care nu a fost tratata corect. Este favorizata de frig, oboseala, surmenaj si diverse infectii (gripa, pojar, tuse convulsiva).
Dupa modul de declansare, pneumoniile pot fi bacteriene sau virale.
Pneumonia bacteriana, produsa de prezenta unor grupe de bacterii (pneumococi, stafilococi, streptococi), dand pneumonia pneumococica, bronhopneumonia si alte pneumonii bacteriene. In cazul pneumoniei pneumococice, bacteriile (pneumococii) pot fi prezente la indivizii sanatosi in cavitatea bucala si in faringe iar la bolnavi trece in plamani si in sputa, mai frecvent la barbati, in special iarna.
Boala este favorizata in conditii de frig, umiditate oboseala fizica sau psihica, alcoolism, unele boli cronice ca insuficienta cardiaca, ciroza, diabet zaharat, gripa si laringita.
Localizarea pneumococilor este in lobii inferiori si in plamanul drept, declansand boala care se manifesta printr-o congestie alveolara (incarcarea alveolelor cu un exudat format din hematii, leucocite si fibrina), exudat purulent, febra mare (39-40ºC), frisoane repetate, junghiuri si dureri la nivelul pieptului si al umarului, slabiciune in corp si ameteli.
Pneumonia virala, cea mai des intalnita in timpul iernii si la inceputul primaverii, este provocata de virusuri (gripale, paragripale, adenovirusuri). Debuteaza mai lent si se manifesta prin forme mai moderate: febra, dureri de cap si de spate, tuse seaca cu evolutie in expectoratii mucoase, cu aspect ruginiu. Treptat se observa o agitatie exagerata, ducand pana la delir.
Batranii, copiii si bolnavii cronici de afectiuni cardiovasculare, respiratorii, hepatice si diabetice au o rezistenta scazuta si de aceea trebuie sa evite locurile aglomerate si vizitele in spitale. La acestia pneumoniile pot evolua in forme grave de abcese pulmonare, pleurezie purulenta, pericardita, insuficienta cardiaca, uneori cu sfarsit fatal.
Tratamentele fitoterapeutice recomanda specii de plante medicinale cu actiuni diuretice, emoliente, antiinflamatoare, sedative, hemostatice, antibacteriene, antitoxice, vitaminizante si mineralizante.
In consumul intern au bune efecte infuziile sau decocturile cu plante, luate separat sau in amestecuri din:
v flori de soc, tei, ciubotica-cucului, nalba mare, lumanarica;
v herba de isop, cimbrisor, salvie, podbal, patlagina;
v fructe de maces, anason si catina;
v radacini de tataneasa si troscot, cu actiuni emoliente si antibacteriene.
Se mai pot lua zilnic cate 3 linguri de vin alb diluat cu apa fierbinte in care se macereaza radacini de tataneasa.
Bune rezultate se obtin cu ulei de pin (cate 25 picaturi de 2-3 ori pe zi, cu 20-30 minute inainte de mesele principale, intr-o cura de 2-3 saptamani).
In perioada de convalescenta se recomanda ceaiuri caldute, vitaminizante, cu macese, catina, ciubotica-cucului, roinita sau tei, indulcite cu miere de albine.
In tratamentul extern se fac impachetari pe piept sau spate cu extract de coada calului, patlagina si podbal, comprese cu bitter suedez si cataplasme cu seminte fierte de in (in 4 sedinte pe zi) sau cu faina de mustar negru, aplicate zilnic pe piept, avand efecte revulsive. Sunt benefice frectiile pe piept si pe spate cu ulei de sunatoare sau cu solutie alcoolica de menta si lavanda in perioada febrila.
In unele zone se folosesc cataplasme cu branza proaspata, aplicate in 4 reprize pe zi, a cate 20 minute.
Dupa ce a disparut starea de febra se pot face bai generale cu cimbrisor sau cu mustar negru (100-200 g seminte puse intr-un saculet de tifon care se scufunda in apa calda cu 5 minute inainte de baia ce dureaza 20 minute). Dupa baie, corpul nu se sterge, se imbraca intr-un halat gros si se trece in pat cald pentru a transpira abundent.
Pentru degajarea cailor respiratorii se vor face inhalatii calde cu uleiuri esentiale de brad, pin, salvie, cimbrisor si eucalipt.
Regimul alimentar
Trebuie sa includa multe lichide (supe calde, sucuri de fructe), salate din legume proaspete si multe fructe bogate in vitamine si minerale (lamai, portocale, grapefruituri, coacaze negre, afine etc). Se mai recomanda propolis, drojdie de bere, grau germinat si fulgi de ovaz.
Regimul de viata
Impune un repaus la pat, unde bolnavul va fi bine invelit, intr-o camera incalzita si aerisita, cu respectarea stricta a normelor de igiena. Va renunta definitiv la fumat. Intrucat boala este transmisibila, pacientul va fi izolat, in spital sau la domiciliu, mai ales in cazul pneumoniei bacteriene, astfel ca membrii familiei sau alte persoane sa nu fie contaminate.