AGROPYRON REPENS (L.) PaI.-Beauv.
Familia Gramineae
Alte denumiri populare: albei, chir, graul mu00e2u0163ei, ragalie, iarba cainelui, pir gros, pir mic, tirau.
Descriere
Planta erbacee, perena, cu rizom stolonifer, tarator, ramificat, galben Ia exterior, lung de 1-2 m, cu noduri la intervale de 5 cm unde cresc frunzulite mici, muguri ci radacini adventive. Tulpina este erecta, inalta de 30-80 cm, neteda, cu noduri pronuntate, de culoare verde-cenusie sau albastruie. Frunzele lineare au lungimea de 10-20 cm, sunt aspre pe fata superioara si netede pe fata inferioara. Florile sunt grupate in spice digitale.
Inflorirea are loc in lunile iunie-august.
Raspadire
Creste pe terenuri cultivate si necultivate, nisipoase sau argiloase, in fanete, pajisti, coaste aride, pe marginea drumurilor si a padurilor, in tufarisuri, livezi si gradini, de la campie pana in zona montana inferioara.
Organe utilizate: Rhizoma graminis - rizomi.
Recoltarea
Se face primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-octombrie) in urma araturilor sau prin smulgere din sol. Se spala sub jet de apa pentru a evita pierderea substantelor solubile si se usuca Ia soare in strat subtire sau in camere incalzite si aerisite, rezultand rizomi galbeni, fara miros si cu gust dulceag.
Continutul chimic
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 saponozide, mucilagii, vanilina;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 glucide (fructoza, inulina, triticina, inozitol, fructozani);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 uIei volatil cu proprietati antimicrobiene;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 vitamine (A, B);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 acid salicilic;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 saruri minerale (K, Si, Al, Fe, Na, Ca).
Proprietati terapeutice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 depurative, detoxifiante, diuretice, sudorifice, antifebrile;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 emoliente, pectorale, antitusive, antibronsitice;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 antimicrobiene, antifungice, diaforetice, antialergice;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 tonice, remineralizante ale sitemului osos (datorita sarurilor cu siliclu);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 hipotensive prin marirea diurezei;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 antiinflamatoare ale cailor urinare (datorita sarurilor de K);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 racoritoare.
Actiuni specifice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 boli de rinichi si vezica urinara, cistite, pielite, uretrita, litiaza renala, colici nefretice, infectii ale cailor urinare, menopauza, retentie urinara, acid uric in sange, prostata, sifilis;
vu00a0u00a0u00a0boli ale aparatulul digestiv, hepatita virala, icter, ascita, calculoza biliara, dischinezie biliara, constipatii, indigestii, intoxicatii, hemoroizi;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 boli respiratorii, bronsita, gripa, raceli, guturai, catar respirator, sudoratie, aerofagie, tuberculoza;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 reumatism, guta, artrite;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 insuficienta cardiaca cu edeme (inclusiv Ia glezne), hipertensiune, eliminarea toxinelor din sange;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 obezitate, celulita, diabet;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 boIi de piele, fracturi, eczeme, dermatoze.
Observatii Ia dureri de stomac, cainii mananca pir.
Forme de utilizare
UZ INTERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie din 1 lingura de rizomi uscati si macinati Ia 250 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara, se indulceste dupa caz si se beau 3 ceaiuri caldute pe zi, avand actiuni diuretice si diaforetice.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Decoct din 30 g de rizomi care se umezesc in 100 ml de apa; se fierbe 1 minut, se arunca apa, rizomii se zdrobesc si se fierb in 1u00bc litri de apa, pana se reduce cantitatea Ia un litru. Se adauga 8 g de pulbere de lemn dulce, putina coaja de Iamaie sau de portocala, se indulceste cu miere sau cu sirop de fructe si se beau 3-4 cesti cu ceai caldut pe zi, cu efecte diuretice si dezinfectante in hipertensiune, uretrita veneriana si menopauza.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie din 20 g de rizomi de pir + 20 g de cozi de cirese Ia 1 litru de apa clocotita; se infuzeaza 15 minute si se beau 2 ceaiuri pe zi in celulita si obezitate. Cura dureaza 3 saptamani, primavara sau toamna, avand rol esential in dezintoxicarea organismului.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Decoct din 40 g de rizomi de pir + 20 g de radacini de sapunarita Ia 1 litru apa; se beau 2 cani pe zi cu rol depurativ in dermatoze, eczeme cronice, prurit si psoriazis.
Alte utilizari
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 In medicina veterinara se recomanda furajul din pir in hrana caprelor cu boli urinare.