ARTEMISIA ABSINTHIUM L.,u00a0ARTEMISIA VULGARIS L.
Familia Compositae
Alte denumiri populare: pelin alb, pelin bun, pelinas, iarba fecioarelor, petisor, pilon, pelin de Rusalii, pelin negru, pelinul calului, pelin pescaresc.
Descriere
Planta erbacee, perena, puternic mirositoare; cu radacina lignificata in sol si tulpina inalta de 50-150 cm, ramificata in partea superioara si lemnoasa la baza, adesea nuantata in rosu. Frunzele au perisori desi si matasosi pe fata inferioara, ceea ce ii da un aspect alb-cenusiu. Florile sunt grupate in capitule globuloase, galbene.
Inflorirea are loc in lunile iulie-septembrie.
Raspandire
Planta este originara din Europa, fiind cultivata inca din antichitate. Creste in zonele de campie si deal din Europa, Asia si Africa, in jurul satelor, margini de drumuri si cai ferate, santuri, canale de irigatii, daramaturi, poieni, livezi, zavoaie, coaste pietroase sau prin culturi.
Date tehnologice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Epoca de semanat primavara devreme (luna martie) sau toamna (octombrie-noiembrie).
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Distanta intre randuri: 50- 62,5 cm.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Adancimea de semanat: 0,5 cm.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Cantitatea de samanta necesara: 2-3 kg/ha.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Productia de herba: 18-20 tone/ha (proaspata)si 5-6 tone/ha (uscata).
Organe utilizate:u00a0Folium et Summitates absinthiiu00a0- frunze si varfuri tulpinale inflorite, nelignificate.
Recoltarea
Se face la inceputul infloririi cand exista procentul maxim de ulei eteric si de principii active; se incepe din iunie si se esaloneaza pana in septembrie. Se executa numai pe timp uscat, intre orele 12-17, deoarece pe vreme ploioasa sunt spalate principiile amare prin perii de pe suprafata frunzelor. Se pot obtine 2-3 recolte pe an.
Uscarea se face, obligatoriu, la umbra deoarece lumina decoloreaza foarte usor frunzele. Herba se intinde in strat subtire pe rame in soproane si incaperi aerisite sau se usuca artificial la sub 35u00b0C. Productia de herba este de 3.000-4.000 kg/ha. Dupa uscare, produsul pastreaza culoarea naturala, mirosul caracteristic si gustul puternic amar.
Radacinile se recolteaza primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-noiembrie).
Continutul chimic
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0ulei eteric in proportie de 0,2-0,4 % in herba proaspata, predominand in frunze bazale si flori. Prin extragere capata o culoare verde inchis-albastra datorita transformarii proazulenei in chamazulene.
Componentele odorante din ulei sunt:
- compusi monoterpenici oxigenati: tujona (40-70 %), terpineol, nerol, cineol, linalool, borneol, eucaliptol;
- sequiterpenoide: cariofilen (15 %), chamazulen (6 %), bisabolen, selinen, cadinen;
- hidrocarburi monoterpenice: pinen, tujen, felandren, sabinen, mircen, cimen, camfen;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0flavonoizi taninuri, rezine, rasini, mucilagii, substante amare (artemarina, artemaridina, absintina, anabsintina), carotenoizi, sitosterine;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0acizi organici (izovalerianic, nicotinic);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0acizi grasi (palmitic, linoleic, arahidic, lauric, stearic,miristic,oleic);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0vitamine (C, B, A, H, acid folic);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0saruri minerale (K, Ca, Na, Fe, P, Mn, Zn, Cu, Mo, B).
Proprietati terapeutice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0stomahice, antispastice, stimulente ale secretiei gastrice, antiinflamatoare asupra mucoasei gastrointestinale (datorita azulenelor), laxative, hemostatice, excitante, vermifuge (antihelmintice), aperitive, tonic-amare;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0hipotensive, depurative, febrifuge;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0diuretice, emenagoge in reglarea menstrelor dureroase;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0sedative, antiisterice, antiepileptice;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0dezinfectante, antimicotice, bacteriostatice, insecticide, cicatrizante.
Actiuni specifice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0afectiuni ale aparatului digestiv: gastrite hipoacide cronice, lipsa de aciditate, ciroze, dischinezie biliara cu favorizarea eliminarii bilei, indigestii, dispepsii cu constipatii, voma, aerofagie, dureri abdominale, viermi intestinali (oxiuraza, ascaridoza), anorexie (lipsa poftei de mancare), hemoroizi;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0gripa, febra, hipertensiune;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0reumatism, guta;
vu00a0 u00a0tulburari ale menstruatiei, sindrom premenstrual, edeme renale, vaginite atrofice, leucoree, reglarea menstruatiei, refacerea uterului dupa nasteri, amelioreaza hidropizia dupa retinerea apei in tesuturi;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0boli ale sistemului nervos: neurastenie, piralizie, epilepsie, isterie, vome nervoase;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0plagi purulente, rani, luxatii, ulceratii, hemoroizi externi, fisuri anale, transpiratia si oboseala picioarelor;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0anemie, convalescenta, cloroza.
Forme de utilizare
UZ INTERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Infuzieu00a0din 1 lingurita de herba uscata la 250 ml de apa clocotita; se lasa sa infuzeze 10-15 minute, se strecoara, se indulceste cu miere si se bea cate un paharel de 40 ml, cu 30 minute inainte de mesele pincipale, avand efecte ca tonic-stomahic in stimularea secretiilor gastrice, a digestiei, a functiilor hepatice si a poftei de mancare la convalescenti. Actioneaza in reglarea menstruatiei, combaterea hipertensiunii, isteriei si epilepsiei. Curele vor fi scurte, de maxim 8 zile, evitand supradozarea care provoaca migrene, ameteli si inflamatii ale mucoasei digestive.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Infuzie concentratau00a0din 3 linguri de varfuri inflorite la 500 ml de apa clocotita; se bea cate o ceasca in 3 dimineti consecutive pe luna, timp de 3 luni, cu 30 minute inainte de micul dejun, ca vermifug, contra limbricilor si oxiurilor. Eventual se asociaza cu cimbru, sunatoare, vetrice si musetel.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Maceratu00a0cu amestec format din 90 g de pelin + 30 g de coji de portocale + 15 g de pulbere din radacini de obligeana + 15 g de pulbere din radacini de gentiana + 5 g de scortisoara in 1u00bd litri de alcool de 64u00b0; se lasa la macerat timp de 8-10 zile, se agita zilnic de 2-3 ori, se strecoara si se trec in sticlute bine inchise. Se bea cate un paharel inainte de masa de pranz, cu efect tonic-aperitiv.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Macerat in bereu00a0din 10 g de pelin in 250 ml de bere; se lasa la macerat 12 ore si se consuma dimineata, pe nemancate, timp de 5 zile consecutiv, avand efect vermifug;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Tincturau00a0din 20 g de herba uscata macerata timp de 7 zile in 100 ml de alcool de 70u00b0; se strecoara in sticlute colorate si se iau cate 15-20 picaturi, de 3 ori pe zi, in apa indulcita cu zahar sau in vin, cu 30 minute inainte de mesele principale, avand efecte in boli de stomac, ficat si viermi intestinali. Pentru reglarea ciclului menstrual se iau picaturile in timpul meselor, incepand din a 15-a zi a ciclului pana in prima zi a ciclului urmator.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Pulbereu00a0din herba uscata si macinata (1-2 lingurite amestecate cu miere de albine sau compot) care se iau dimineata, pe stomacul gol, cu actiune tonica, stomahica, in stimularea secretiei gastrice, in favorizarea digestiei si in eliminarea viermilor intestinali. Cura dureaza 5 zile consecutiv, concomitent cu clisma si bai de sezut, folosind infuzie de pelin.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Pulbereu00a0din amestec de 2 g de pelin + 2 g de roinita + 0,5 g de anason in gem de prune; se ia dimineata, inainte de micul dejun, pe o durata de 3-4 zile consecutiv, cu rol antihelmintic si febrifug.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Vin pelinu00a0din 20-40 g de planta uscata la 60 ml de alcool de 60u00b0; se macereaza 24 ore, se adauga 1 litru de vin alb si se continua macerarea inca 7-10 zile. Se strecoara, se trece in sticlute bine inchise si se consuma zilnic cate 100 ml, cu 30 minute inainte de mese, ca aperitiv si cu 20 minute dupa mese ca digestiv. In convalescenta se indica 1 litru de vin rosu, in care se macereaza 20 g de pelin + 5 g de gentiana timp de 4 zile.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Uleiul de pelinu00a0se prepara din 2 pumni plante uscate la 250 ml de ulei de floarea soarelui; se lasa sa macereze 6-7 saptamani, se strecoara si se iau cate 10 picaturi, de 3 ori pe zi, cu efecte vermifuge.
Observatii:
- datorita gustului amar nu se recomanda la femeile care alapteaza si la animalele in lactatie, deoarece da gust amar laptelui;
- nu se consuma de femeile gravide si de animalele gestante, intrucat poate provoca avorturi;
- depasirea dozelor si prelungirea curei peste 8 zile poate provoca intoxicatii, tulburari digestive, greturi, convulsii, insomnii, epilepsie, halucinatii, tulburari psihice si chiar decese.
- este contraindicat in gastrite acute, ulcere, colite si bolnavilor cu afectiuni nervoase.
UZ EXTERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Infuzieu00a0din 2 lingurite de pelin + 2 lingurite de musetel in 200 ml de apa clocotita; se foloseste in bai de sezut, clisme sau comprese pentru combaterea oxiunilor, vindecarea plagilor purulente, ulcere, furuncule, irigatii vaginale in vaginita atrofica, hemoroizi, spalaturi oculare si bucale, reumatism, guta, oboseala, umflarea picioarelor si la spalarea mainilor de grasime si a rufelor murdare.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Uleiu00a0din amestec de pelin, rozmarin si lemnul domnulul (in parti egale) la care se adauga 2 linguri de otet si 200 % ulei de floarea soarelui; se macereaza 3 saptamani la soare si se foloseste la ungerea pielii contra intepaturilor de insecte si paianjeni.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0Frunzeu00a0proaspeteu00a0cu care se freaca pielea intepata de insecte (viespi, albine, tantari, paduchi, pureci, tauni) sau se pun in incaltaminte pentru combaterea transpiratiei excesive si a oboselii picioarelor la excursionisti.
Alte utilizari
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0In industrla alimentarau00a0serveste la prepararea vermutului si a altor bauturi aperitive. Vermutul se prepara dintr-un amestec, in parti egale, de pelin + lavanda + maghiran + menta + rozmarin + salvie.u00a0Din amestec se iau 50 g si se pun intr-un litru de vin alb si se macereaza 8-10 zile, cu agitare repetata.u00a0Se trece in sticle bine inchise si se consuma cate un paharel inainte de mese. Pulberea de pelin se pune in supe si alte mancaruri, avand efecte in boli de ficat si in sporirea apetitului.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0La prepararea sapunuluiu00a0casnic se foloseste pulberea sau extractul de pelin.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0In combaterea moliilor si puriciloru00a0din locuinte se pun plante proaspete sau uscate printre haine si in pat.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0In unitatile zootehniceu00a0se recomanda a se introduce pulbere de pelin in concentrate la animale mari si infuzii sau pilule in mancare la animale mici. La iepuri de casa, pulberea de pelin presarata pe furaje are efect vermifug. Pentru indepartarea mustelor din grajduri se plaseaza manunchiuri de plante proaspete.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0u00a0In medicina veterinarau00a0se utilizeaza infuzia concentrata din 10 g de herba uscata la 1 litru de apa clocotita, cu care se spala ranile la animale.