PLANTAGO LANCEOLATA L., PLANTAGO MAJOR L., PLANTAGO MEDIA L.
Familia Plantaginaceae
Alte denumiri populare: iarba taieturii, iarba babei, limba oii, limba baltilor, limba broastei, limba sarpelui, limbarita, mama ploaie, mama padurii, minciuna, protagina, carutele.
Descriere
Planta perena, ierbacee, spontana si cultivata, are in sol un rizom scurt si gros, cu numeroase radacini fasciculate. Tulpina florifera este cilindrica, neteda, inalta de 10-50 cm. Frunzele sunt lanceolate sau ovale, lung petiolate, glabre, cu 3-7 nervuri reunite la varf. Are gust acrisor-amarui, fara miros. Florile sunt mici, galben-albicioase sau albe, grupate intr-un spic cilindric, lung de 2-6 cm.
Inflorirea are loc in lunile mai-septembrie.
Raspandire
Creste in toate regiunile tarii, de la campie pana in etajul subalpin, prin pajisti uscate si batatorite, fanete, drumuri, poteci, curti, santuri, grohotisuri umede, terenuri cultivate, fara pretentie fata de lumina, temperatura, umiditate si sol.
Date tehnologice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Epoca de semanat: toamna (octombrie-noiembrie) sau primavara (martie-aprilie).
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Distanta intre randuri: 50 cm.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Adancimea de semanat: 1-1 ,5 cm.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Cantitatea de samanta necesara: 5-6 kg/ha.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Productia de frunze: 10-12 tone/ha (proaspete) si 1,5-3 tone/ha (uscate).
Organe utilizate: Folium et Radix plantaginis - frunze si radacini fara tulpina florala.
Recoltarea
Se esaloneaza din mai pana in octombrie, inainte si in timpul infloririi. Frunzele se taie de la suprafata solului, pe timp uscat, dupa ce s-a ridicat roua, iar radacinile se scot din pamant si se spala.
Uscarea se face la umbra, in incaperi aerisite sau artificial la 40-50u00b0C.
Continut chimic
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 mucilagii, pentozani, acid poliuronic, xiloza, pectine, saponine, taninuri, oleorezine;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 coline, fitochinone, flavone (balcalina, balcaleina), carotenoizi;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 glicozizi (aucubina, rinantina) si alantoina cu rot cicatrizant, antibacterian, astringent si hemostatic;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 glucide (planteoza, amidon), proteine, aminoacizi;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 acizi organici (citric, ferulic, siringic, vanilic, clorogenic, cafeic, salicilic, cumaric);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 vitamine (K, A, C, PP);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 saruri minerale (K, Na, Mg, S, Ca, P, Fe, Mn, Zn, Cu).
Proprietati terapeutice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 expectorante, emoliente, fluidizante, antibronsitice, hemostatice, antiinflamatoare;
vu00a0u00a0antidiareice (datorita taninurilor), laxative, bacteriostatice, hepatoprotectoare, hipocolesterolemiante, depurative, usor hipotensive;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 tonice, imunostimulatoare, diuretice, antifebrile;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 antiseptice, cicatrizante, astringente, antipruriginoase, fitoncide.
Actiuni specifice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 bronsite cronice, crize de astm bronsic, guturai, sinuzita, rinita, catar pulmonar, hemoragii pulmonare, tuse convulsiva, traheite, emfizem pulmonar, tubercuIoza;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 gastrite hiperacide, ulcer gastroduodenal (prin efectul cicatrizant);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 diaree, enterite, dizenterie;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 ateroscleroza, mareste coagulabilitatea sanguina, micsoreaza tensiunea arteriala, reduce colesterolul din sange, purifica sangele;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 nefrite cronice, hemoragii uterine (datorita vitaminei K), insuficienta renala, leucoree;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 cancer, afectiuni glandulare maligne;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 stomatite, gingivite, conjunctivite, blefarite (inflamatli ale pleoapelor);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 plagi, rani purulente greu vindecabile, arsuri, furunculoza, eczeme, herpes, ulceratii cutanate, ulcer varicos, taieturi, contuzii, zona Zoster, intepaturi de insecte (viespi, albine, tantari), muscaturi de serpi si caini;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 oboseala, slabiciune, intarziere in crestere a copiilor.
Forme de utilizare
UZ INTERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie: 1 lingurita de frunze uscate la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 15 minute, se strecoara, se indulceste si se ia cate o lingura la 2 ore in tratarea ulcerului gastric si duodenal, enterite, diaree, hemoroizi interni, intoxicarea sangelui, astm, bronsite cronice, tuse, laringite, raguseala, catare cronice, alergii, anemie, retentie urinara, enurezis, ateroscleroza. Se mai poate folosi amestecul, in parti egale, din patlagina si cimbrisor pentru boli de ficat si splina. Alte amestecuri se pot face cu plante expectorante, emoliente si cicatrizante (nalba mare, musetel, lumanarica, mierea ursului).
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie din amestec de 50 g de frunze de patlagina + 5 g de fructe de anason la 1 litru de vin fiert; se lasa sa infuzeze 10-15 minute, se strecoara si se beau 3-4 cesti pe zi, prin inghitituri rare, de catre bolnavii de flebite si cei care scuipa sange.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Decoct din 1 lingura de frunze uscate la 250 ml de apa sau lapte; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se da cate o lingura la intervale de 2 ore timp de 6 saptamani la bolnavii de tuberculoza pulmonara si copiilor cu limbrici.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Decoct din seminte de patlagina folosit in boli de rinichi, vezica urinara si hematurie.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Sirop de patlagina din 100 g de frunze proaspete, bine spalate care se toaca marunt; se fierbe in 1.250 ml de apa, la care se adauga 300 g de zahar si 250 g de miere de albine nezaharisita. Se amesteca la foc mic pana se obtine o consistenta groasa ce se toarna in sticlute sau borcane bine inchise si se tine la frigider. Se ia cate o lingurita inainte de mese timp de 3 saptamani, avand efecte excelente in bronsite, tuse seaca, curatirea sangelui de toxine, rahitism si in boli cronice de inima, plamani si ficat.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Suc din frunze prospete, spalate, maruntite si presate care se amesteca cu miere, se fierbe 20 minute si se iau cate 2 linguri pe zi in bolile cailor respiratorii, in purificarea sangelui, limbrici si incontinenta urinara.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Pulbere din 1 g de frunze uscate si macinate fin care se ia de 2-3 ori pe zi, dupa mesele principale, in ulcer gastric si duodenal.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Seminte de patlagina (8 g pe zi) cu cateva inghitituri de ceai din cicoare cu efecte in prevenirea formarii pietrelor in litiaza biliara si renala.
UZ EXTERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Tinctura de patlagina din 100 g de frunze uscate in 1 litru de alcool de 70u00b0; se lasa la macerat 24 ore, se strecoara, se stoarce tifonul si se pun 2-3 comprese pe ten cu acnee, in zona Zoster, inflamatii, intepaturi de insecte sau se fac spalaturi bucale (gargara) in stomatite, faringite, laringite, afte, dureri de dinti si alte infectii ale gurii.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Decoct din 100 g de frunze uscate Ia 300 ml de apa rece; se fierbe 15-20 minute, se infuzeaza acoperit pana la racire si se pun comprese pentru cicatrizarea plagilor deschise si purulente sau arsuri grave.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Ulei de patlagina din 400 g de frunze proaspete, maruntite + 300 ml de alcool de 70u00b0 + 500 ml de ulei de floarea soarelui; se lasa la macerat 3-4 zile, se fierbe in baie de apa 3- 4 ore, se strecoara cu stoarcerea reziduurilor si se fac badijonari in caz de acnee, rani, ulceratii, eczeme infectate, prurit, ulcer varicos, zona Zoster, inflamatii si intepaturi de insecte.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Unguente din 5 ml de suc de frunze proaspete + 40 g de vaselina + 5 g de lanolina; se foloseste in iritatii cutanate nezemuinde si in inflamatii.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Bai locale cu infuzie din 100 g de frunze uscate in 3 litri de apa clocotita; se lasa vasul acoperit timp de 20-30 de minute, se strecoara in apa de baie la temperatura de 37u00b0C si care se sta 15-20 minute, pentru a trata ulcerul varicos si alte ulceratii ale pielii. Infuzia se mai foloseste in boli de ochi (conjunctivita, blefarita), eventual cu adaus de sulfina si albastrele.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Cataplasme cu frunze proaspete, spalate si strivite, care se aplica cu o bucata de tifon pe zonele afectate ale pielii: abcese, herpes, bube, branca, taieturi, furuncule, rani sangerande, tromboze, inflamatii articulare de natura reumatica, cancer de piele, afectiuni maligne glandulare, ulcer varicos (se amesteca cu sare). Are efecte cicatrizante, calmante, antipruriginoase si antiinflamatorii, datorita continutului in aucubozida si substante antibiotice.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Persoanele care merg pe distante lungi pot pune frunze proaspete in pantofi, pentru a evita basicarea sau se imbaiaza picioarele in infuzie de patlagina amestecata cu nalba si coada calului, iar ranile vor fi unse cu alifie de galbenele.
Alte utilizari
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 In alinientatie se folosesc frunzele proaspete ca salata, piure si supe. Salata se prepara astfel: se spala 120 g de frunze proaspete de patlagina + 50 g frunze de urzica vie si se scufunda un minut in apa fierbinte; se toaca marunt, se adauga 80 g de ceapa taiata marunt, 50 g de hrean ras, sare si otet. Se presara bucati fine de ou fiert tare si se acopera cu 40 ml de smantana. Eventual se pot adauga frunze de papadie, macris si coada soricelului. Pasta obtinuta din frunze trecute prin masina de tocat se amesteca cu sare, piper si plante aromatice si se serveste ca aperitiv.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 In hrana pasarior de colivie se folosesc semintele de patlagina.