Familia Malvaceae
Alte denumiri populare: nalba alba, nalba de lunca, ruja.
Descriere
Planta erbacee, perena, cu radacina groasa si carnoasa, lunga de 20-30 cm, alb-galbuie in interior cu striuri longitudinale si cenusiu-deschise la exterior. Tulpina este inalta de 80-200 cm, putin ramificata si lignificata la baza, cilindrica, dens-paroasa. Frunzele sunt alterne, triunghiulare, cu 3-5 lobi, nervuri proeminente pe dos, intens paroase si catifelate, margini neregulat-dintate, de culoare verde-albicioase. Florile sunt mari, alb-roze, lung-pedunculate, dispuse in raceme spre varful tulpinii.
Inflorirea are loc in lunile iunie-septembrie.
Raspandire
Planta este originara din Asia si adusa in zona nordica a Marii Mediterane. Creste in flora spontana prin locuri umede, slab-saraturoase, fanete, zavoaie, marginea rauribor si lunca Dunarii, balti, marginea santurilor si drumurilor, terenuri parasite, ziduri vechi. Se cultiva in gradini ca planta medicinala si decorativa.
Date tehnologice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Epoca de semanat toamna (luna octombrie) si primavara (luna aprilie).
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Distanta intre randuri: 75 cm.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Adancimea de semanat 1-2 cm.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Cantitatea de samanta necesara 8-10 kg/ha
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 frunze uscate = 8-12 tone/ha, fbori uscate = 2-3 tone/ha, radacini uscate= 1 5u20142 tone/ha
Organe utilizate: Folium et Flores et Radix Althaeae - frunze, flori si radacini.
Recoltarea
Florile si frunzele se culeg manual, fara codite, in timpul infloririi (lunile iunie-septembrie). Radacinile se scot din sol in toamna anului I (lunile octombrie-noiembrie) si in primavara anului II (lunile martie-aprilie). Se curata cu peria sau cu cutitul pana la stratul alb, se tale in fragmente de 10-20 cm si se usuca la soare. Se evita spalarea radacinilor pentru a evita pierderea mucilagiilor hidrosolubile. Frunzele se usuca la umbra, in strat subtire, pe rame aranjate in locuri bine aerisite sau artificial la 40-50u00b0C, evitand brunificarea. Dupa uscare, frunzele pastreaza culoarea verde-albicloasa, Cu miros si gust slab-mucilaginos iar radacinile sunt albe, usor galbui.
Continutul chimic
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 mucilagii (20-35 %), flavonoizi, taninuri, rezine, betaine;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 acizi organici (uric, galacturonic);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 acizi grasi (palmitic, oleic);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 glucide (zaharuri solubile, arabinoza, ramnoza, xiloza, amidon, pectine);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 aminoacizi (acid aspartic si asparagina);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 vitamina C;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 saruri minerale (K, Ca, P, Mg, Fe, Mn, Zn, B).
Proprietati terapeutice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 emoliente, pectorale, expectorante, antitusive, behice, secretolitice, calmante, antiinflamatoare;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 antidiareice, antihemoroidale;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 imunostimulatoare, antiseptice.
Actiuni specifice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Boli ale aparatului respirator: bronsita, astm bronsic, pneumonie, inflamatii ale bronhiilor, gripa, tuse, dureri in piept, angine, faringite, laringite, traheite, iritatii ale gatului.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Afectiuni digestive: gastrite, colici gastrice si abdominale, litiaza biliara, diaree, dizenterie, enterite, peritonita, hemoroizi.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Boli renale si genitale: cistite, metrite, pielite, uretrite, leucoree, gonoree, iritatii vezicale, calculi renali.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Boli dermatice: furunculoza, rani deschise, prurit, pojar, scarlatina, arsuri.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Afectiuni bucale si oculare: glosita, amigdalita, abcese dentare, afte, stomatita, ulceratii ale gurii, senzatie de uscaciune a cavitatii bucale, cancer de laringe, conjunctivita.
Forme de utilizare
UZ INTERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie din 20 g de frunze si flori la 1 litru de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute si se beau 1-2 ceaiuri pe zi ca emolient si in infectii genitale (cistite).
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie din amestec de 20 g de flori de nalba + 20 g de urzica moarta + 30 g de frunze de rug la 1 litru de apa clocotita; se infuzeaza 10-15 minute, se strecoara si se beau 2 ceaiuri pe zi in caz de diaree.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Macerat la rece din 1 lingura de radacini uscate si macinate la 250 ml de apa rece; se macereaza la temperatura camerei timp de 3-4 ore, se strecoara si se adauga un varf de cutit de bicarbonat de sodiu pentru a evita iritatiile stomacale. Dupa indulcire se bea fractionat in 3-4 reprize pe zi cu efecte in inflamatiile cailor respiratorii, in infectiile renale, in tulburarile gastro-intestinale, colici, ulcer stomacal si diaree la copii.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Macerat din 2 lingurile de frunze + flori uscate si maruntite la 250 ml de apa rece; se lasa la macerat peste noapte, se incalzeste usor la 30-40u00b0C in dimineatca urmatoare si se beau 4 ceaiuri pe zi.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Sirop din 5 g de radacini uscate la 100 ml de apa rece; se lasa sa macereze 3 ore, se strecoara, se adauga 150 ml de zahar sau miere, se amesteca pana la dizolvare si se consuma cate o lingurita la intervale de 1-2 ore, avand efecte emoliente in afectiunile respiratorii si in insomnii.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Pulbere din 2 g de radacini macinate, luate dimineata contra constipatiei.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Radacini mestecate in gura pentru inlaturarea raguseIii si favorizarea aparitiei dintilor la copii.
UZ EXTERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Gargara si bai de gura cu decoct din 20 g de radacini la 200 ml de apa rece; se fierbe 10 minute, se strecoara si se utilizeaza sub forma de gargara de 3-4 ori pe zi, avand actiune antiinflamatoare in afectiuni ale gatului si gurii (laringite, traheite, rinofaringite, stomatite, aftoze bucale, cancer de laringe). Se poate asocia cu flori de musetel si capsule de mac in tratamente de amigdalite, abcese dentare, laringite, traheite, comprese oculare.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Gargara cu infuzie dintr-un amestec cu frunze de nalba + flori de musetel + capsule de mac, cu efecte in amigdalita si abcese dentare.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Inhalatii cu aburi de la decoctul de radacini, eficace in dureri de ochi sau rani externe.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Cataplasme din 2 linguri de frunze la 250 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10-15 minute, se strecoara si se aplica sub forma de cataplasma cu efecte emoliente si calmante in furunculoza, boli de ochi si ca spalaturi in vaginite.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Baie de maini si picioare cu 1 pumn dublu de flori si frunze, care se macereaza intr-o galeata de 5 litri de apa rece timp de 12 ore; in dimineata urmatoare se incalzeste usor pana la 35-40u00b0C si se face baie timp de 20 minute cu efecte in bolile dermatologice.
Alte utilizari
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 In cosmetica se aplica comprese calde cu decoct din 30 g radacini uscate si macinate la 500 ml de apa rece; se infuzeaza 30 minute si se strecoara. La un pahar de lichid se adauga 2 lingurite de miere si se utilizeaza pentru tenurile uscate si ofilite sau pentru riduri pe fata, gat si decolteu. Compresa se tine 15-20 minute.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie din 40 g de amestec, in parti egale, cu frunze de nalba + flori de musetel + herba de sunatoare + frunze de salcie la 1 litru de apa clocotita; se foloseste sub forma de comprese pe tenurile uscate, iritate si congestionate (cuperoza).
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Masca cosmetica dintr-o infuzie concentrata de flori de nalba, musetel, sunatoare si patlagina; o lingura de infuzie se amesteca cu pulbere de caolin, pana Ia obtinerea unei paste dense care se aplica omogen pe obraz, in cazul tenurilor grase si uscate.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Flori proaspete strivite aplicate sub forma de cataplasma pe tenurile cuperozice.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 In medicina veterinara se folosesc florile si frunzele proaspete aplicate pe ugerul oilor si al caprelor in caz de inflamatii.
Sursa imagine: wikipedia.org