Aflati in mijlocul naturii, la munca sau la un picnic pe iarba verde, pe camp, in umbra padurii, in preajma apelor, pe drumuri de tara, in gradinile locuintelor sau chiar in interiorul acestora, este posibil sa simtim piscaturile sacaitoare provocate de albine, viespi, bondari, tantari, paianjeni, tauni, furnici, purici, plosnite, atrase de anumite mirosuri ale corpului si de culorile vii ale vestimentatiei. Intepaturile acestora pot fi extrem de neplacute, provocand reactii cutanate dureroase sau mancarimi ce persistacateva ore. Cunoscand gravitatea efectelor negative ale intepaturilor de insecte, se pot lua masuri preventive.
Prima masura valabila contra tuturor speciilor de insecte consta in renuntarea la produse cosmetice cu arome florale (deodoranti, parfumuri, creme, sapunuri fine) si la bijuteriile stralucitoare.
In prevenirea atacului unui roi de viespi sau al unei viespi izolate trebuie sa se tina seama ca agresivitatea acestei insecte creste in prezenta anumitor produse cosmetice, parfumuri sau aditivi alimentari. Printre componentele chimice ale acestor compusi volatili exista o parte din elementele din amestecul veninului, care declanseaza comportamentul agresiv al insectelor.
Masuri pentru a preveni intepaturile de tantari:
- evitarea locurilor si situatiilor cu risc;
- suspendarea, la fereastra camerei, a unui saculet din panza umplut cu usturoi curatat, cu frunze de busuioc sau de tomate;
- suspendarea, la capul patului, a unui buchet de lavanda inflorita sau a unei batiste impregnate cu esenta de maghiran sau ulei de lavanda;
- asezarea pe noptiera a unui buchet de frunze de roinita, stropite cu ulei volatil de lavanda;
- folosirea, in sezonul cald, a unor haine de culoare deschisa;
- masarea pielii expuse intepaturilor cu macerat din frunze de tutun in otet de mere, decoct din flori de lavanda sau cu ulei volatil de roinita, menta, lavanda si cuisoare;
- consumul suplimentar de vitamina C, care va intensifica transpiratia, al carei miros specific indeparteaza tantarii;
- folosirea de sprayuri, creme si pastile, preparate cu uleiuri esentiale de menta sau eucalipt, care indeparteaza insectele.
Contra furnicilor:
- frecarea picioarelor meselor, scaunelor, paturilor si dulapurilor cu creta alba;
- presararea pe traseul de deplasare a furnicilor a catorva felii de lamaie, foarte subtiri.
Ce efecte produc intepaturile
Intepaturile de viespi si albine pot avea consecinte total neplacute, cu reactii alergice locale, din cauza veninului iritant, eliberat de acul acestora. Apar dureri sub forma de arsuri, inflamatii, pielea devine rosie-vinetie, cu mancarimi sacaitoare, fenomene care dispar dupa 24 de ore, ca urmare a resorbtiei efectului toxic. In serile de vara, mai ales in medii cu multa apa, intepaturile pot fi chiar fatale. La un numar mare de intepaturi are loc o absorbtie masiva de venin, umflatura este mult mai mare si se produc reactii alergice severe cu soc anafilactic si secretie intensa de histamina din organism. Acum apar varsaturi, tulburari respiratorii, hematurie, tremuraturi, accelerarea pulsului (tahicardie), hipotensiune, senzatie de greutate in zona inimii, edem laringian, leziuni renale si paralizie musculara. Toxinele din venin pot actiona asupra sistemului nervos central provocand anxietate, convulsii, sincope, stare de lesin si coma ireversibila.
Daca nu se intervine de urgenta, se ajunge, in final, la decesul persoanei. Singurul remediu pentru a scapa cu viata este injectarea imediata cu adrenalina. Din fericire, aceste manifestari grave sunt foarte rare.
Desi, teoretic, doza letala pentru un adult este de cateva sute de intepaturi, se intampla, uneori, ca o singura intepatura sa fie suficienta pentru declansarea unei reactii alergice fatale.
Cand intepatura este produsa in fundul gurii, pe limba sau in gat, va aparea un edem masiv, care obtureaza mecanic caile respiratorii superioare, ca urmare a eliminarii unor antigene din venin si din corpul insectei, provocand sufocarea. In acest caz, se face o usoara gargara cu sare topita in apa si putin otet, nu se bea si nu se mananca nimic si se interneaza de urgenta la spital, intrucat viata victimei este in mare pericol.
Nu miscati mana, daca ati fost intepat de o viespe
In general, intepatura de viespe produce o durere mai mare decat cea de albine. Daca viespea a intepat unul din membre, acesta va trebui pus in stare de repaus absolut, intrucat miscarea sa favorizeaza difuzarea rapida a veninului in corp, cu efecte deosebit de grave.
Intepaturile de tantari provoaca reactii toxice locale, cu mancarimi intense cauzate de toxinele din saliva femelelor. Se continua cu iritatii intense, roseata locului, edeme si dureri, iar dupa scarpinat apar infectarile. Din cauza piscaturilor repetate este posibil edemul glotic, care obtureaza calea aerului, blocheaza respiratia si scade tensiunea arteriala. In aceasta stare critica se recomanda introducerea in glota a trei ace de recoltare cu diametru mare.
Intepaturile de taun sunt foarte dureroase si dureaza o perioada de doua saptamani, desi durerea scade treptat in intensitate.
Intepaturile de paianjen, printre cele mai periculoase
Intepaturile de paianjeni provoaca o umflatura dureroasa, contractii musculare, respiratie greoaie si accelerarea pulsului.
Unele specii de paianjen pot produce moartea persoanei intepate. Paianjenul cafeniu provoaca necrozarea tesuturilor invecinate, febra mare, frisoane, greturi, varsaturi, iar in cazuri mai grave se ajunge la anemie hemolitica, trombocitopenie si lesin.
Daca intepaturile sunt provocate de paianjenul numit „vaduva neagra“ apare o durere locala foarte intensa, care dispare relativ repede, dar vor persista dureri acute de cap, dureri abdominale, crampe musculare, transpiratii si greturi.
Capusele provoaca boala Lyme
Intepaturile de capuse pot surveni in timpul unei plimbari prin padure, unde capusele stau pe arbori si pe ierburi inalte. Ele se prind de pielea omului si a animalelor (caini, pisici) carora le sug sangele, provocand boli foarte grave. La locul intepaturilor va apare o papula rosie, intens colorata in centru, insotita de mancarimi, un chist dureros si abces. Daca persista timp de trei saptamani, capusa va transmite o bacterie (Borrelia) care provoaca o boala grava numita Lyme. Este adevarat ca primele simptome ale maladiei trec neobservate, dar, dupa 21 de zile, apar simptome de oboseala persistenta, tulburari intelectuale si de memorie, febra mare, tulburari cardiace, dureri articulare, paralizie faciala, artrita, tulburari cerebrale severe si, in final, meningoencefalita.
Tratamente speciale
La intepaturile de albine si viespi, este cunoscuta o mare diversitate de procedee menite sa diminueze efectele nedorite. Printre acestea pot fi amintite:
- extragerea acului cu ajutorul unei pensete fine fara a-l strange, evitand astfel stoarcerea glandei cu venin aflata in capatul acului si difuzarea veninului in tesuturile limitrofe;
- spalarea cu apa si sapun si dezinfectarea locului intepat prin aplicarea unei comprese cu alcool mentolat, alcool salicilat, otet sau comprese simple cu apa rece si gheata. Astfel se opreste difuzarea veninului si se reduce durerea si mancarimea, limitand inflamatia;
- cataplasme cu ceapa cruda (taiata in felii), cu varza cruda, patrunjel, busuioc sau salvie;
- masarea locului intepat cu frunze de nuc, usturoi, ceapa sau praz, dupa care se aplica frunze de patlagina zdrobite.
Pentru intepaturile multiple, mai ales la persoanele alergice, se vor administra 1-2 comprimate de vitamina C, un preparat antialergic pe baza de calciu si se va face internarea de urgenta in spital, unde pacientul va fi tratat cu hemisuccinat de hidrocortizon.
Masati locul intepat de tantar cu unguent de galbenele
La intepaturile de tantari, se impun urmatoarele masuri :
- spalarea cu apa si sapun;
- aplicarea unei comprese cu apa rece sau gheata;
- comprese cu apa sarata si tinctura de arnica si iedera;
- tamponarea locului cu vata imbibata intr-o solutie alcoolica, ulei de menta (5 g la 100 ml alcool) sau cu o pasta preparata cu apa si bicarbonat de sodiu;
- aplicarea de cataplasme cu varza cruda, praz crud sau patrunjel;
- dezinfectarea locului intepaturii prin frecare cu frunze zdrobite de feriga, patrunjel, coacaz negru, tomate sau cu rondele de lamaie si otet de fructe;
- masajul pielii cu tinctura sau cu unguent de galbenele, suc de ceapa sau usturoi.
La intepaturile de paianjen e buna radacina de tataneasa
- compresa cu apa rece, simpla sau combinata cu putin otet;
- cataplasma cu radacina rasa de tataneasa (3 linguri in 100 ml apa fierbinte sub forma de pasta), care se aplica pe muscatura, se acopera cu o panza curata si se tine cateva ore sau peste noapte;
- cataplasma cu herba de turita mare, proaspata si zdrobita sau din foi de varza usor strivite;
- masaj pe locul muscaturii cu tinctura de sunatoare (doi pumni de flori macerate timp de 3 saptamani la un litru alcool 400) sau cu un catel de usturoi taiat;
In cazul paianjenului „vaduva neagra“ se extrage acul fara stoarcerea pungii cu venin, se dezinfecteaza cu o solutie antiseptica, se aplica gheata sau crema cu hidrocortizon, iar in cazuri agravante se solicita consultul de urgenta al unui dermatolog, mai ales in cazul copiilor intepati. Daca starea generala se agraveaza datorita unei cantitati prea mai de toxine introduse in corp, victima va fi trimisa de urgenta la spital.
Salvia, busuiocul si cimbrul, cele mai bune remedii contra intepaturilor
Pentru primul ajutor dupa intepaturi se folosesc diverse preparate din plante.
- Salvie: frunze proaspete zdrobite si aplicate pe locul afectat, pentru racorirea pielii; tamponari cu tinctura din frunze (20 g in 100 ml alcool, cu macerare timp de 10 zile);
- Pelin: frunze proaspete si zdrobite pentru frectii locale;
- Patlagina, roinita, leustean sau hrean: frunze proaspete spalate si zdrobite aplicate local; suc din frunze proaspete;
- Aloe: frunze proaspete pentru tamponari de 2 ori pe zi;
- Coacaz negru: frunze proaspete zdrobite sau macerate in vin alb, aplicate sub forma de cataplasme;
- Varza alba sau patrunjel: frunze strivite si aplicate sub forma cu cataplasme pe intepaturile de tantari;
- Ceapa: rondele taiate din bulb si aplicate timp de 10 minute pe locul afectat;
- Busuioc: planta proaspata zdrobita pentru frecare pe locul intepaturii avand actiune cicatrizanta si de atenuare a mancarimii;
- Cimbru de gradina: infuzie din herba (doua linguri la 200 ml apa clocotita) pentru tamponari repetate;
- Echinaceea si arnica: tinctura aplicata local pentru calmarea reactiilor elergice si prevenirea infectiilor;
- Uleiuri eterice: amestec din uleiuri de lavanda (5 g), menta (5 g), pelin (4 g), salvie (3 g) si busuioc (3 g) in 20 ml alcool 700 pentru frectii locale, cu efecte preventive si curative.
Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 11.08.2009.