VERBASCUM PHLOMOIDES L., VERBASCUM THAPSUS L., VERBASCUM THAPSIFORME Sch.

 

Familia Scrophulariaceae

 

Alte denumiri populare: coada vacii, coada boului, coada lupului, coada mielului, corovatica, lumanarea Domnului, cucuruz galben, ceaiul iernii.

 

Descriere

 

Planta erbacee, bianuala. In primul an apare o rozeta de frunze paroase, iar in anul II apare tulpina florifera, inalta de 60-200 cm, neramificata, dreapta, solida, acoperita cu peri albi. Frunzele sunt mari la baza tulpinii, catifelat-poroase pe ambele fete, cu petiol lung. Florile mari, galbene-aurii, sunt dispuse intr-un racem dens, simplu sau ramificat, situat terminal.

 

Inflorirea are loc in lunile iunie-august.

 

Raspandire

 

Creste in zona de campie si dealuri, mai ales in sudul tarii, prin locuri insorite, uscate, nisipoase si pietroase, pasuni aride, marginea culturilor de porumb si floarea soarelui si prin locuri umede, la marginea padurilor, drumuri, cai ferate, asezari satesti, prin vaile raurilor, iazuri si balti.

 

Organe utilizate: Flores Verbasci - flori si mai rar Folium Verbasci - frunze.

 

Recoltarea

 

Se face in lunile iulie-septembrie, esalonat pe masura deschiderii florilor, incepand de la baza inflorescentelor spre varf. Florile se aduna dimineata, dupa ce s-a ridicat roua, pe timp frumos, pana la orele 11-12, eliminand sepalele. Transportul se face in cosuri captusite cu hartie sau in cutii de carton.

 

Uscarea se face rapid, in ziua recoltarii, pe rame la soare si apoi in incaperi bine aerisite sau artificial la 50-60C, pentru a evita innegrirea. In timpul recoltarii si uscarii se evita contactul cu pielea, ochii si mucoasele nazale, intrucat se pot produce iritatii. Dupa uscare florile au miros placut de miere si gust dulceag, mucilaginos.

 

Frunzele se recolteaza in lunile mai-septembrie si se usuca la umbra in incaperi bine aerisite sau artificial la 35-40C.

 

Continutul chimic

 

 saponine, saponozide (verbascozid), mucilagii;

 

 taninuri, rezine, fitosteroli (verbasterol), fenoli;

 

 carotenoizi (crocetina, antoxantina), aucubozid, flavonoizi;

 

 zaharoza, lipide, ulei eteric;

 

saruri minerale.

 

Prin hidroliza, verbascozidul se desface in acid cafeic, alcool, glucoza si ramnoza.

 

Proprietati terapeutice

 

Sunt cunoscute inca din antichitate de medicii greci.

 

 emoliente, expectorante, antiastmatice, antinevralgice;

 

 sudorifice, diuretice;

 

 antiinflamatoare, antihemoroidale, antispastice, antivirale, antimicrobiene, bacteriostatice, cicatrizante.

 

Actiuni specifice

 

UZ INTERN

 

 boli respiratorii: tuse, bronsita acuta si cronica, guturai, gripa, catar bronsic, pneumonie, pleurezie, congestie pulmonara, angine, laringite, traheite, raguseala, tuberculoza;

 

 boli ale aparatului digestiv: gastroenterite, afectiuni de ficat, diaree, dizenterie, hemoragii, crampe digestive, colici;

 

 boli renale si genitale: catar urinar, nefrite;

 

 tulburari de ritm cardiac, palpitatii pe fond de nervozitate.

 

UZ EXTERN

 

 boli de piele: dermatite, arsuri, furuncule, abcese, degeraturi, panaritiu, ulcere atone, intepaturi de insecte, contuzii;

 

 hemoroizi externi;

 

 articulatii dureroase (reumatism, artroze);

 

 infectii in urechi (oreon), dureri de dinti, inflamatii ale gatului;

 

 stimularea cresterii parului.u00a0

 

Forme de utilizare

 

UZ INTERN

 

 lnfuzie din 1 lingurita de flori uscate Ia 200 ml de apa clocotita; se lasa vasul acoperit 10-15 minute, se strecoara prin panza deasa si se beau 1-2 ceaiuri caldute pe zi, prin inghitituri rare sau cate 1 lingura la intervale de o ora, avand efecte in tratarea tusei, bronsitei, laringitei, traheitei si altor afectiuni ale aparatului respirator.

 

Fiind denumit ceaiul iernii, este foarte solicitat in perioadele reci ale anului si nu trebuie sa lipseasca din familiile cu bolnavi de plamani.

 

 lnfuzie din 1 lingura de amestec, in parti egale, din plante cu efecte sinergice: flori de lumanarica, nalba, tei, frunze de podbal si patlagina in 250 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara, se indulceste cu miere si se beau 2 ceaiuri caldute pe zi, pentru usurarea expectoratiei, calmarea tusei si raguselii.

 

UZ EXTERN

 

 Decoct din 30 g de flori si frunze de lumanarica la 1 litru de apa; se fierbe 3 minute, se strecoara si se utilizeaza sub forma de gargarisme, Ia intervale de 30 minute, cu efecte in raguseala.

 

 Decoct din 60 g de frunze la 1 litru de apa sau lapte; se fierbe 5 minute, se strecoara si se aplica sub forma de comprese, spalaturi si pansamente pe arsuri, ulceratii dureroase sau sub forma de cataplasme in panaritiu, furuncule, degeraturi, ulcere atone si hemoroizi.

 

 Decoct din 2 lingurite de radacina uscata si maruntita la 250 ml de apa rece; se fierbe 20 minute, se lasa acoperit pana la racire, se strecoara si se foloseste la spalarea capului, pentru a opri caderea parului si a stimula cresterea sau in sampoane destinate parului blond.

 

 Tinctura din 2 pumni de flori uscate care se macereaza in 500 ml de alcool de 70u00ba timp de 7 zile; se strecoara si se fac frectii pe piept contra bolilor pulmonare sau frectii in dureri reumatismale.

 

 Ulei din 2 pumni de flori uscate, macerate timp de 7 zile in 500 ml de ulei de floarea soarelui sau de masline; se foloseste ca frectii usoare in bolile de plamani sau de reumatism.

 

 Pulbere din flori si frunze uscate si macinate fin, pusa pe pielea uscata in afectiuni dermatice.