Familia Borraginaceae
Alte denumiri populare: alior, arariel, boranta, limba cainelui, limba boului, mierea ursului, otratel.
Descriere
Planta erbacee, anuala, cu tulpina inalta de 30-60 cm, ramificata, acoperita de peri aspri si alburii. Frunzele sunt paroase, ovale, cu margini zimtate, cele superioare au forme alungit-lanceolate, iar cele mijlocii sunt oval-ingustate, alburii, cu petiol aripat. Florile au forma de stea, la inceput rosii si ulterior albastre sau albe-azurii.
Inflorirea are loc in lunile mai-august.
Raspandire
Specia este originara din tinuturile apusene ale Africii de Nord si raspandita ulterior in Asia Mica si sudul Europei. A fost cunoscuta inca din antichitate de romani si greci.
Creste in flora spontana pe terenuri mai umede pana la altitudinea de 1.800m, pe marginea drumurilor si cailor ferate, prin daramaturi si case parasite. In Romania este cultivata, ca planta ornamentala, condimentara si medicinala, in gradini din Transilvania (Bihor, Arad, Turda, Sibiu, Brasov), in Moldova (Neamt, Suceava) siin Oltenia (Valcea).
Organele utilizate: Herba Borraginis - frunze si flori in stare proaspata.
Recoltarea
Se face in timpul infloririi (lunile iunie-septembrie).
Uscarea este indicata la umbra, in strat subtire, folosind poduri acoperite cu tabla. Coeficientul specific de uscare este 4,5 : 1. Se pastreaza in ambalaje din hartie.
Continutul chimic
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 mucilagii, saponine, flavonoide, carotenoizi, rezine, rasini;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 taninuri, alantoina, acizi grasi, vitamina C;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 saruri minerale (K, Ca, Mn, Mg), mai ales azotat de potasiu.
Uleiul eteric din seminte este foarte bogat in acizi grasi nesaturati (ex. vitamina F), acid linolenic (24%) si acid linoleic (38%) care actioneaza in regenerarea tesuturilor, mai ales la nivelul pielii.
Proprietati terapeutice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 depurative si diuretice (datorita sarurilor de K);
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 emoliente, pectorale, sudorifice, febrifuge;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 laxative, diaforetice, galactogoge, tonice;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 vulnerare, calmante, cicatrizante (datorita alantoinei).
Unele din aceste proprietati dispar prin uscarea plantelor.
Actiuni specifice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 afectiuni ale aparatului respirator: raceala, astm, raguseala, bronsite, guturai, gripa, tuse, pneumonie, catar pulmonar, congestie pulmonara, pleurezie, boli ale gurii si gatului (laringite), febre eruptive (scarlatina, rujeola, varsat), cu grabirea eruptiei cutanate;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 afectiuni hepatice si digestive: congestia ficatului, hepatita, friguri, icter, colite, constipatie, intoxicatii, digestie lenesa;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 afectiuni renale: congestie renala, retentie urinara, cistite, litiaza, favorizant al eliminarii clorurilor;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 afectiuni ale sistemului nervos: spasme, stari nervoase si depresive, insomnii;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 reumatism si guta;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 afectiuni dermatice: rani, edeme, urticarie, eruptii, inflamatii, eczeme, celulita, crampe musculare (carcei), bataturi;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 iritatii ale ochilor;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 colorant natural din flori.
Forme de utilizare
UZ IN TERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 lnfuzie din 20-30 g de frunze uscate la 1 litru de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara prin panza deasa pentru inlaturarea perisorilor iritanti si se beau zilnic 2-3 ceaiuri caldute, cu efecte diuretice si sudorifice in stari de raceala, tuse, raguseala, emfizem pulmonar, bronsite, racoritor in aprinderi de plamani, afectiuni cardiace si palpitatii.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Decoct din 20-30 g de herba la 1 litru de apa; se fierbe 2-5 minute, se infuzeaza, acoperit, 10 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri caldute pe zi contra afectiunilor respiratorii, febrei eruptive (pojar, scarlatina), retentiei urinare, starilor depresive, durerilor de reumatism si guta.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Decoct din 1 lingura de herba Ia 200 ml de vin alb; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se bea ca un excelent intaritor si depurativ al sangelui.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Suc din frunze proaspete (100 g pe zi), turnate in lapte sau in supa din carne de vaca. Se amesteca cu frunze de papadie, brancuta si nasturel, se indulceste cu miere si se beau 50-80 ml pe zi pentru efectul depurativ si stimulent al functiilor hepatice, renale si cutanate sau in junghiuri intercostale.
UZ EXTERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 lnfuzie din 30 g de herba la 1 litru de apa clocotita; se foloseste pentru bai si cataplasme pe rani si ulceratii.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Frunze proaspete zdrobite, aplicate sub forma de cataplasma pe arsuri, abcese, inflamatii, avand rol calmant.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Ulei extras din seminte, utilizat pentru combaterea ridurilor, a deshidratarii, a imbatranirii pielii si a actiunilor negative ale radiatiilor solare. Se unge pielea inainte de culcare cu continutul unei casete cu ulei.
Alte utilizari
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 In alimentatie se folosesc frunzele proaspete cu gust placut de castravete, taiate marunt, care sunt amestecate in salate dietetice si de cruditati, cu otet si ulei, in borsuri, piureuri, mancaruri cu carne, peste si cereale sau umpluturi in placinte. Planta se mai numeste u201ciarba castraveteu201d.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Aperitiv cu Borrago din 1 lingura de frunze proaspete, tocate foarte marunt, care se freaca cu 35 g de margarina, se sareaza, se adauga putin suc de lamaie si miez de nuca pisat si se intinde pe paine, eventual cu adaus de de cimbru, tarhon, magheran, busuioc, marar si ceapa verde pentru condimentare.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Aromatizant in unele preparate culinare cu frunze uscate folosite in anotimpul de iarna.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Colorant natural din flori in nuanta albastra, pentru oteturi aromatizate, unele tincturi si lacuri;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Planta melifera.
Sursa imagine: treknature.com