HYSSOPUS OFFICINALIS L.

Familia Labiataeu00a0

Alte denumiri populare: cimbru bun, culecel bun.u00a0

Descriere

Subarbust peren sub forma de tufa lemnoasa la baza si erbacee in partea superioara. Tulpinile inalte de 30-80 cm sunt erecte, patrunghiulare in partea superioara. Frunzele sunt opuse, lucioase, liniar-lanceolate, inguste si lungi de 3-4 cm. Florile apar in varful tulpinilor, mici, albastre-violacee, mai rar roze sau albe, grupate cate 7-9 in inflorescente.

Inflorirea are loc in lunile iulie-septembrie.u00a0

Raspandire

Specia provine din tinuturile Marii Mediterane, Caucaz si Orientul Mijlociu. Era cunoscuta inca din antichitate pentru proprietatile terapeutice in combaterea multor maladii, inclusiv a afectiunibor dermatice. A fost considerata de iudeii antici ca planta sacra, pastrandu-se pana astazi aforismul legendarului rege David care spunea u201cspala-ma-voi cu isop si de toate voi fi curatatu201d. In Evul Mediu a fost intens cultivata in gradinile manastiresti si utilizata in tratamentele pentru lepra, boli de ficat si plamani. Se cultiva in scop ornamental si ca planta medicinala, alimentara si melifera, mai mult in sudul Europei, Spania, Franta (unde urca pe pantele muntilor Pirinei si Alpi), Italia, Olanda, Ungaria. Este rezistenta la seceta si geruri de -30u00b0C, asigurand mentinerea in cultura timp de 10-15 ani.u00a0

Date tehnologice

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Epoca de semanat: primavara devreme (luna martie).

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Distanta intre randuri:50-62,5 cm.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Adancimea de semanat: 2-3 cm

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Cantitatea de samata necesara: 6-8 kg/ha.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Productia de herba: 10-15 tone/ha (proaspata) si 3 tone/ha (uscata).u00a0

Organe utilizate: Herba Hyssopi - partea aeriana nelignificata, cu frunze si flori.u00a0

Recoltarea

Se face la inceputul infloririi (lunile iulie-august), pe vreme insorita, intre orele 10-17, de 2 ori pe an varfurile florale si de 3 ori herba: Se usuca obligatoriu la umbra, in straturi subtiri sau artificial la 35-40u00b0C. Produsul uscat are miros placut si gust aromat, mentolat, usor amar si arzator.u00a0

Continutul chimic

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 substante amare (hisopina, marubiina);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 glicozide flavonice (5%) (hesperidina);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 taninuri (8 %), coline, gumi-rezine, saponine, compusi sterolici;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 acizi organici (ursolic, oleanolic, cafeic);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 glucide, lipide, proteine;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 saruri minerale (Ca, K, Na, Fe, Mn, Cu, Zn, Al, Mo, S);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 ulei eteric (0,3 - 1,0%), mai mult in formele cu flori albastre, care contine:

- hidrocarburi monoterpenice: beta-pinen (14 %), terpinen (10 %), alfa-pinen (7 %), camfen, cimen, caren;

- compusi terpenici oxigenati: pinocamfona (24-50%), pinocamfeol, cineol, linalool, mirtenol, acetat (de bornil, mirtenil, terpenil);

- sesquiterpenoide: cariofilen, cadinen, calamen, humulen, nerolidol, elemen, spatulenol, aromadendren.

Datorita continutului chimic complex intra in alcatuirea cunoscutului u201cceai elvetianu201d, care insumeaza 17 specii de plante.u00a0

Proprietati terapeutice

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 tonic-aperitive, aromatice, carminative, antispasmodice asupra musculaturii netede, stomahice, vermifuge;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 expectorante pectorale, bronhodilatatoare, antiseptice pulmonar, sudorifice, diuretice, fluidizante ale mucoasei bronsice;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 emenagoge, diaforetice, sedative asupra sistemului nervos central si al centrilor respiratorii;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 hipotensive arterial, vasodilatatoare arterial, depurative;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 antireumatice, vulnerare, cicatrizante, rezolutive, antiseptice extern, antiinflamatoare, usor astringente.u00a0

Actiuni specifice

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 boli ale aparatului digestiv: afectiuni hepatice (icter, hepatita, infiltrarea grasa a ficatulul), dischinezie biliara, reglarea functiilor digestive (dispepsie, colici, infectii intestinale, evacuarea gazelor abdominale), viermi intestinali;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 combate anemia, stimuleaza pofta de mancare (datorita hisopinei);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 afectiuni ale calior respiratorii: (bronsite, astmul umed al batranilor, gripa, guturai, laringite, traheite, pleurezie, angina, usureaza expectoratia si transpiratia, asanarea bronhiilor incarcate);

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 afectiuni cardiovasculare: reduce hipertensiunea prin dilatarea arterelor (datorita hesperidinei), scade fragilitatea capilarelor sanguine;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 boli renale-genitale: dismenoree, amenoree, leucoree, insuficienta renala;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 diabet zaharat;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 reumatism cronic, guta;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 afectiuni dermatologice: actiuni antiseptice si cicatrizante in rani superificiale, plagi purulente, entorse.

Observatii: in doze ridicate, planta este contraindicata la persoane nervoase si la bolnavii de epilepsie.u00a0

Alte utilizari

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Parfumerie pentru compozitii de tip fougere, chypre, oriental, si ape de colonie cu note citrate;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Cosmetica in lotiuni, creme de ten si pleoape;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Condiment alimentar pentru preparate din carne, fripturi, cartofi prajiti, salate cu telina si patrunjel;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Aromatizant in dulciuri, lichioruri (bitter, chartreuse) si bauturi nealcoolice;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Odorant pentru sapunuri si detergenti;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Amenajarea in parcuri a unor platbande, ronduri sau borduri, in lungul cailor de acces, avand inflorire bogata pana toamna tarziu;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Planta melifera cu productii de 50-120 kg de miere la hectar;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Fixarea nisipurilor mobile si a terenurilor erodate in panta;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Supliment in hrana animalelor avand insusiri antidiareice.u00a0

Forme de utilizare

UZ INTERN

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 lnfuzie din 1-2 lingurite herba uscata si maruntita la 200 ml de apa rece; se infuzeaza, acoperit, 5 minute, se strecoara, se indulceste cu miere si se beau 2-3 ceaiuri dupa mesele principale, timp de maxim 2-3 saptamani, cu efecte in bolile respiratorii (astm bronsic, bronsite cronice).

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Tinctura din 10 g de herba isop si 10 g de frunze de menta la 200 ml de alcool de 70u00ba; se lasa la macerat 3 saptamani si se iau cate 10-20 picaturi dupa mese in tulburari gastro-intestinale (dispepsii, pirosis, balonari).

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Sirop din 100 g herba uscata si maruntita la 1 litru de apa clocotita; se infuzeaza 10-15 minute, se strecoara si se adauga 1,6 kg de miere de albine. Se pune la foc lent si se incalzeste pana aproape de clocot, asigurand o consistenta siropoasa. Dupa racire, se trece in borcane inchise din care se iau cate 4-6 linguri pe zi, in afectiuni respiratorii.u00a0

UZ EXTERN

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Decoct din 2-3 lingurite de herba uscata la 200 ml de apa rece; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se foloseste pentru cataplasme pe rani, vanatai, contuzii, pleoape cu cearcane si tenuri obosite.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie concentrata (100 g de herba uscata la 1 litru de apa clocotita); se foloseste in bai sau comprese cu efecte cicatrizante, vulnerare si antiseptice in entorse si diferite boli de piele (plagi infectate, arsuri cutanate, ulcere varicoase), cearcane la pleoape si tenuri ridate.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Inhalatii pentru bronsite, traheite, astm bronsic.

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Gargarisme cu infuzie calduta in angine, faringite, laringite, raguseala;

vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Cataplasma cu frunze proaspete tocate si aplicate pe rani, ulceratii, echimoze, pleoape cu cearcane si tenuri ofilite.