Familia Compositae
Alte denumiri populare: oman, lacrimile Elenei, ataut, iarba neagra, ochiul boului, laut, bruscalan, homan, frumoasa, smantanica.
Descriere
Planta erbacee, perena cu radacina carnoasa, tuberizata, groasa de 2-3 cm si lunga de 30-50 cm. Tulpina este dreapta, de 1-2 m, ramificata, paroasa, muchiata, apare in al doilea an de vegetatie. Frunzele sunt mari, ovale, dintate, aspre pe fata superioara. Florile sunt mari, galbene, situate in varful tulpinii si al ramurilor, reunite cate 6-8 in racem lax. Inflorirea are loc in lunile mai-septembrie.
Raspandire
Creste spontan in fanete umede, margini de padure, malurile paraielor, gropi, santuri, livezi, vii, din zonele de deal si munte, sub altitudinea de 800 m.
Organele utilizate: Rhizoma cum radicibus inulae - rizomi cu radacini.
Recoltarea
Radacinile de la plante cu minim 3 ani de vegetatie se scot din sot toamna (lunile septembrie-noiembrie) sau primavara (aprilie-mai) cand au procentul maxim de inulina. Se curata, se spala in curent de apa, se tale in fragmente de 10-15 cm, despicate longitudinal. Se usuca la soare in strat subtire si in incaperi incatzite sau artificial la 35-40u00b0C, evitand innegrirea. Coeficientul specific de uscare este 4-5 : 1.
Dupa uscare, radacinile devin brune, au miros camforat, balsamic, de violete si gust aromat-amar.
Continutul chimic
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 inulina (30-45%), substante pectice;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 ulei volatil (1-3%) cu proprietati antibiotice (fitoncide) datorita prezentei sesquiterpenetor biciclice;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 saponine sterine (stigmasterina), alantolactone (helenina), alantopicrina, fridelina, sitosteroli, rezine;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 principii amare;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 vitamina C;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 saruri minerale.
Proprietati terapeutice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 expectorante, antiseptice, antispastice si calmante in tuse si spasme bronsice, sudorifice, antifebrile;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 colagoge, coleretice, antiinflamatoare in congestii hepatice, tonifiante ale stomacului, vermifuge;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 diuretice, diaforetice;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 antiinfectioase, antibiotice (asupra bacilului Koch), astringente, antipruriginoase, calmante in stari nervoase;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 tonice, aperitive.
Actiuni specifice
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 afectiuni respiratorii: bronsite acute cu eliminarea secretiilor, astm, tuse convulsiva, traheita, tuberculoza produsa de bacilul Koch;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 afectiuni digestive: insuficienta hepatica, icter, arsuri gastrice, hipoaciditate, pancreatita, indigestii, diaree, colecistita, dischinezie biliara, litiaza biliara, otraviri, hemoroizi, viermi intestinali (oxiuraza, ascaridoza), lipsa poftei de mancare;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 anemie la adolescente, oboseala, alergii, nevroze, insomnii;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 afectiuni renale-genitale: nefrite, dismenoree, leucoree (scurgeri vaginale), amenoree, uretrita, uremie, calculoza renala, sifilis, eliminarea azotatilor, clorurilor, toxinelor, otravurilor si drogurilor prin urina;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 reumatism, guta, artrite, spondilita anchilozanta;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 insuficienta cardiaca cu edeme;
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 dermatoze, eczeme uscate, rani purulente, ulcer varicos.
Forme de utilizare
UZ INTERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Decoct din 20 g de radacini uscate si macinate la 200 ml de apa rece; se fierbe 15-20 minute, se infuzeaza 15 minute acoperit, se strecoara si se beau 3-4 linguri pe zi, inainte de mese, ca expectorant si calmant in bronsite cronice, tuse, tuberculoza, dischinezie biliara cu hipotonie, oxiuraza, hipoaciditate, afectiuni renale, guta, insomnii.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Decoct cu 1 litru de apa care se fierbe 15 minute cu 1,5 kg de miere; se ia de pe foc, se adauga 150 g radacini uscate si macinate de iarba mare si 50 g de anason stelat. Se lasa la infuzare timp de 30 minute si se consuma zilnic 5-6 cescute de cafea pe zi.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Infuzie din amestec, in panti egale, de iarba mare, anason stelat, unguras, podbal, lemn dulce si flori de mac; se ia o lingura de amestec la 200 ml apa in clocot si se beau 2-3 cesti pe zi cu scop expectorant in tuse convulsiva si astm bronsic.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Macerat din amestec cu radacini de iarba mare, nalba si lemn dulce; se iau 2 lingurite amestec la 200 ml de apa rece, se lasa la macerat 8 ore, se strecoara, se indulceste si se bea, fractionat, in decursul zilei, cu efecte pectorale si renale si in stabilirea echilibrului intre globulele rosii si cele albe in caz de anemie.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Vin tonic preparat prin macerarea, timp de 3-4 zile, a 30 g de radacini uscate de iarba mare la 1 litru de vin rosu; se iau cateva linguri pe zi de catre batrani, bolnavi astmatici si copii anemici.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Pulbere din radacini (2-10 g in 24 ore) se ia dimineata in putin lapte dulce, avand efecte vermifuge la copii.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Radacini razuite de iarba mare si tataneasa, care se amesteca cu miere si se ia cate o lingunita in fiecare dimineata de catre bolnavii de plamani.
UZ EXTERN
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Comprese cu decoct din 20 g radacini uscate si macinate la 200 ml de apa rece; se fierbe 15-20 minute si se folosesc de 2-3 ori pe zi in dureri gutoase si diferite afectiuni ale pielii (ulcere varicoase, ulceratii purulente, mancarimi, eczeme, impetigo, pecingine) si pentru spalarea parului, prevenind caderea prematura. Efectul este mai bun la asocierea cu radacini de brusture.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Tinctura din 200 g de pulbere din radacini in 1 litru de alcool de 70u00ba, care se macereaza 15-20 zile si se foloseste pentru lotionari si frectii energice, de 1-2 ori pe saptamana, la radacina parului, pentru prevenirea caderii.
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 Unguent din radacini uscate de iarba mare si untura de porc, in parti egale; se omogenizeaza si se aplica pe piele in tratamentul scabiei (raiei) la om si animale.
Alte utilizari
vu00a0u00a0u00a0u00a0u00a0 In medicina veterinara, se recomanda amestecul in miere a 50 g de pulbere pe zi data bovine astenice si 20 g de pulbere la oi si capre in convalescenta.