Cand radicalii liberi predomina, intr-un corp cu sistemele de aparare slabite, apare un stres oxidativ epuizant, care duce la diferite imbolnaviri, uneori foarte grave.
In atmosfera, radicalii liberi se afla sub diferite forme de oxigen in stare instabila (hidroxil, peroxid, superoxid), care se formeaza in urma actiunii anumitor factori asupra oxigenului molecular pe care il respiram. Acestia sunt radicalii liberi, considerati, in prezent, drept inamicul numarul 1 al sanatatii, care declanseaza mecanismele primare de producere a bolilor, ruinand, astfel, sanatatea.
Suprasolicitarea, cofeina in exces si fumul de tigara, sursele de radicali liberi
Radicalii liberi pot patrunde in organism din exterior, avand ca factori favorizanti fumul de tigara, aerul poluat, smogul cu fum, gazele de esapament (mai ales cu plumb), ozonul, substantele toxice din aer si apa (clorul), pesticidele, metalele grele (cadmiul, aluminiul etc. din apa potabila), aditivii chimici si reziduurile din alimente, alcoolurile tari, medicamentele de sinteza chimica, expunerile prelungite la soare si lipsa antioxidantilor din alimentatie.
Un alt factor favorizant este cofeina consumata in exces, care creeaza incordare, anxietate, dureri de cap, indispozitie si lipsa de energie. Patrunderea lor in organism mai este favorizata de radiatiile nucleare, razele ultraviolete si razele Röntgen, temperaturile foarte ridicate (la fierberea alimentelor) si suprasolicitarea fizica sau psihica.
Ajunsi in celulele vii, radicalii liberi degradeaza membranele, proteinele, grasimile si, mai ales, acizii nucleici (ADN, ARN), cu rol esential in mecanismul ereditar, modificand substratul genetic celular, ducand la o stare de imbolnavire generala.
O celula „mutilata“ dupa patrunderea radicalilor liberi isi pierde functiile vitale si se transforma, ea insasi, intr-o sursa de noi radicali liberi, care ataca alte celule sanatoase prin reactii biochimice anormale desfasurate in lant necontrolat, cu repercusiuni foarte grave in timp asupra intregului organism.
Exista si radicali liberi produsi de propriul corp, ca subprodusi naturali ai metabolismului. Acestia pot avea un rol important in sistemul de aparare celulara, distrugand bacteriile si virusurile, descompunand poluantii chimici si neutralizand toxinele. Aflati in doze foarte ridicate, radicalii liberi devin daunatori mai ales prin activare, in cazul proceselor metabolice care produc energie fizica si intelectuala, cu reactii de oxidare energica.
Celulele creierului sunt foarte vulnerabile la atacul radicalilor liberi
Multe cercetari au demonstrat ca radicalii liberi sunt factori declansatori in peste 200 de maladii cunoscute, de la cancere la afectiuni cardiovasculare si pulmonare, boli ale sistemului nervos, artrita reumatoida, boli oculare, scaderea imunitatii si imbatranirea prematura.
Predispozitia la cancer este urmare a dereglarii substratului genetic celular (ADN, ARN) si a reducerii capacitatii imunitare, mai ales la un nivel suboptimal de antioxidanti din sange. In declansarea cancerelor, radicalii liberi produc mutatii genetice care activeaza genele oncogene. Predispozitia la boli de inima si de circulatie sanguina poate fi cauzata prin multiplele leziuni ale membranelor celulare si ale vaselor de sange, provocate de contactul cu radicalii liberi foarte activi. Atacul acestora asupra grasimilor si in special asupra colesterolului „bun“ (HDL) reprezinta primul pas in declansarea aterosclerozei coronariene si a accidentelor vasculare cerebrale.
Se stie ca radicalii liberi agreseaza toate organele si tesuturile corpului, dar au predilectie pentru atacarea creierului, care contine aproximativ 50% din totalul grasimilor nesaturate. Acestea au o mare nevoie de un aflux intens de oxigen si de sange. Prin aceasta, celulele creierului sunt foarte vulnerabile la atacul radicalilor liberi, tocmai datorita acestui continut ridicat de grasimi nesaturate. In prezent, multe grasimi naturale necesare organismului sunt inlocuite, prin alimentatie, cu grasimi nesaturate din uleiurile vegetale hidrogenate, alterate din punct de vedere chimic in urma unor procese de oxidare (rancezire). Printr-o alimentatie gresita, moleculele de grasimi denaturate se dirijeaza spre celulele si vasele sanguine ale creierului si spre globulele albe (leucocite), care manifesta cea mai mare aviditate pentru grasimi. Prin oxidare treptata, grasimile denaturate elibereaza radicali liberi corozivi, care ataca celulele sanatoase din creier, declansand o serie de boli grave, cum sunt cancerul, pierderea memoriei, scleroza multipla in placi si boala Alzheimer.
Radicalii liberi provoaca imbatranirea accelerata a celulelor
Radicalii liberi au o contributie importanta in declansarea si altor afectiuni maladive, cum sunt:
- bolile neurologice, dementa senila, maladia Parkinson si boala Alzheimer;
- neuropatiile cauzate de complicatii ale diabetului;
- reducerea functiilor imunitare si sensibilizarea la infectii, marind riscul bolilor inflamatoare, inclusiv a artritei reumatoide si a poliartrozelor;
- boli oculare, inclusiv cataracta;
- aparitia ridurilor, ca o consecinta a distrugerii proteinelor din celulele epidermice, care isi pierd elasticitatea.
Multi oameni de stiinta din intreaga lume au studiat factorii care afecteaza imbatranirea. Un rol important in declansarea imbatranirii celulelor si tesuturilor s-a constatat ca il au radicalii liberi, acele molecule extrem de instabile, unele provenite din exterior, iar altele generate direct in corpul omenesc, ca urmare a reactiilor metabolice de creare a energiei fizice si intelectuale.
Conform teoriei lui Harman, radicalii liberi ataca si distrug celulele umane, provocand o sensibilizare la atacul diferitelor boli si, mai ales, unele simptome care caracterizeaza imbatranirea, cum ar fi cutarea pielii prin pierderea elasticitatii si formarea de riduri vizibile, pigmentarea pielii cu aparitia unor pete maronii, instalarea cataractei si a glaucomului, rigidizarea arterelor si venelor, boli de inima cu infarct, arterite, flebite si tromboze, pierderea memoriei, scleroza multipla in placi, boala Alzheimer, apoplexia, senilitatea, diferite cancere si alte stari degenerative.
Prin urmare, imbatranirea nu ar fi un proces strict cronologic, provocat de trecerea timpului ci, mai curand, un proces biologic, determinat de viteza cu care radicalii liberi sunt asimilati in organism, unde distrug rapid tesuturile si afecteaza functiile vitale.
Cum pot fi eliminate sursele de radicali liberi?
Specialistii au un intreg arsenal de masuri si de preparate pe baza de substante nutritive, care, aplicate corect, neutralizeaza radicalii liberi inainte ca acestia sa produca vatamari majore.
Prima actiune consta din eliminarea, pe cat posibil, a tuturor surselor de radicali liberi, care provin atat din exterior, cat si din interiorul organismului. In acest scop se vor lua urmatoarele masuri:
- evitarea fumului de tigara (atat de catre fumatorii activi, cat si de cei pasivi);
- interzicerea consumului de grasimi nesaturate;
- evitarea excesului de bauturi alcoolice tari;
- evitarea expunerii la gazele de esapament si alte noxe toxice din mediul extern;
- controlul riguros al expunerii indelungate la radiatii ultraviolete, cosmice si radioactive;
- scurtarea timpului de sedere in fata ecranului televizorului sau al computerului;
- reducerea convorbirilor de durata lunga la telefonul mobil sau la telefonul fara fir;
- renuntarea la aparatele cu microunde pentru prepararea sau incalzirea alimentelor;
- asigurarea necesarului de oligoelemente (seleniu si zinc), care intervin in sinteza a doua enzime antioxidante vitale (glutation-peroxidaza si superoxid-dismutaza), cu efecte extraordinare in distrugerea radicalilor liberi si de crestere a imunitatii.
Miscare zilnica si un aport de vitamine antioxidante!
Persoanele cu o activitate predominant statica vor reduce consumul zilnic de calorii la 1.600 pentru femei si 1.800 pentru barbati. Se va face multa miscare in aer liber, eventual cu practicarea unor sporturi moderate. Bolile cronice si diferitele suferinte fizice vor fi tratate din timp.
Indiferent de varsta, se va mentine o viata echilibrata, fara suprasolicitari fizice sau intelectuale, introducand in programul zilnic pauze pentru relaxare si somn, cu efecte benefice de intarire a sistemului imunitar si de sporire a sanselor de lupta impotriva radicalilor liberi.
Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 02.06.2009.