Articol publicat in ziarul Evenimentul din 20.11.2004.

De la tătăneasă (Symphytum officinale), în scop terapeutic, se folosesc rădăcinile uscate şi măcinate.

În caz de probleme gastrice şi duodenale, generate de secreţia acidă, se prepară un decoct din 1-2 linguriţe rădăcină la 500 ml apă. Se fierbe 20-30 de minute, pînă cînd lichidul scade la jumătate din volum, se infuzează încă 15-20 de minute, se strecoară şi se beau 2-3 ceaiuri pe zi. “Acest ceai se recomandă numai în caz de gastrite şi ulcere acide, avînd o acţiune cicatrizantă şi calmantă datorită conţinutului de alantoină.

A se evita consumul la formele hipoacide, întrucît poate favoriza carcinomul gastric”, ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milică, doctor în fiziologie vegetală, specialist în fitoterapie. Se mai poate folosi tinctura din 10 rădăcini, uscate şi măcinate fin, macerate timp de 8 zile în 100 ml alcool de 70 grade. Se iau cîte 20 de picături în puţină apă, de 3 ori/zi, după mese.

Acelaşi efect, spune prof. Milică, îl are şi uleiul de tătăneasă: se pun 100 g rădăcini uscate şi măcinate fin în 100 ml alcool de 70 grade şi se lasă la macerat timp de 6 ore; se adaugă apoi 1 litru de ulei de floarea soarelui şi se lasă timp de 24 de ore, după care se fierbe timp de 1 oră pe baia de apă, amestecînd la intervale scurte. După 24 de ore de repaus, se strecoară şi se păstrează la rece, în sticluţe brune. Se consumă cîte 3 linguriţe/zi, după mesele principale.