Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ
Cele mai clare efecte pozitive ale vinului sunt legate de afectiunile inimii si ale sistemului circulator. Vinul rosu ajuta la mentinerea sanatatii vaselor de sange, cu activarea circulatiei periferice, chiar in cazul persoanelor in varsta de peste 70 de ani. de asemenea, vinul reduce riscul afectiunilor aterosclerotice la nivelul arterelor cerebrale si la nivelul picioarelor.
Preparat in diferite forme, sec, dulce sau spumos, alb sau rosu, roze sau negru, vinul se serveste la masa, acasa sau in restaurant, in ocazii speciale sau fara nici un eveniment deosebit. Uneori intra in preparatele alimentare pentru a da gust mancarurilor.
Oamenii din lumea larga i-au apreciat calitatile de peste 7.000 de ani. Chinezii, in timpul imparatului Yu, prin anul 2205 i. Hr., consumau vinul atat pentru gustul deosebit, cat si pentru efectul calmant.
Istoria vinului este strans legata de dezvoltarea civilizatiei. In tarile mai dezvoltate s-au extins foarte mult culturile vitei-de-vie si s-au perfectionat tehnologiile de obtinere a vinului. Asa se explica faptul ca, din totalul de 260 milioane de hectolitri de vin realizati anual pe Glob, cele mai mari tari producatoare din lume sunt Franta (lider mondial), Italia, Spania, SUA, Argentina si Portugalia. Romania ocupa locul 10 pe plan mondial si locul 6 in Europa.
Principalele soiuri cultivate in Romania sunt:
– soiuri pentru vinuri albe: Feteasca regala si alba, Riesling, Aligote, Traminer, Muscat Ottonel;
– soiuri pentru vinuri rosii: Merlot, Babeasca, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Feteasca neagra.
Virtutile vinului
Printr-o compozitie chimica foarte ampla (zaharuri, acizi organici, glicerol, compusi fenolici, aminoacizi, vitamine – A, B1, B2, PP si saruri minerale), vinul asigura un deosebit aport nutritiv si mineralizant pentru organismul uman. Acest continut depinde de soiul de struguri, tehnlogia de prelucrare si gradul de invechire in butoaie speciale, cisterne sau vinoteci.
Efectele terapeutice ale vinului sunt necontestate. In toate timpurile, vinul era recomandat, in primul rand, pentru proprietatile antianemice, fortifiante, revigorante si energizante. Pentru aceste efecte intra si astazi in numeroase retete cu vinuri tonice. La persoanele slabite, vinul stimuleaza pofta de mancare; daca se bea in timpul meselor, are efect si de stimulare a digestiei. Batranii nostri consumau un vin alb-sec dupa o mancare cu peste, un vin rosu dupa o friptura de porc si un vin dulce dupa o placinta la desert.
Vinurile albe sunt diuretice pentru un rinichi sanatos si usor acrisoare, cu rol in stimularea digestiei. Prin continutul lor in metionina, evacueaza toxinele din ficat.
Antibactericid de exceptie
Vinurile rosii, bogate in taninuri, sunt astringente si au un efect usor constipant. Ajuta la absorbtia vitaminei B12, cu rol in formarea sangelui. In vremea romanilor se considera ca vinul rosu evita albirea timpurie a parului si da mai multa vigoare organismului, chiar la varste inaintate. Este consumat cu multa placere, fiind mai bine tolerat de stomac si ficat. Atat in vinul alb, cat si in cel rosu, se pregatesc multe macerate terapeutice pentru diferite maladii.
La nivelul aparatului digestiv, un vin bun favorizeaza digestia si mentine starea de confort digestiv, fara dureri si fara balonari. Dupa o hrana copioasa cu carne si multa grasime, un pahar de vin este de nelipsit, ajutand la evacuarea reziduurilor nefolositoare din intestin. In plus, reduce riscul aparitiei ulcerului gastric sau duodenal prin combaterea bacteriilor din segmentul piloric, cum este cazul bacteriei Helicobacter pylori, precum si a altor germeni daunatori, ca Salmonella. Nu este de mica importanta efectul vinului ca medicament in combaterea intoxicatiilor cu metanol si etilenglicol.
Tot vinul scade in mod semnificativ riscul atacurilor de cord si a congestiei cerebrale. S-a constatat ca un pahar de vin rosu, consumat dupa masa de pranz, prezinta un mare potential terapeutic de evitare a aparitiei celui de-al doilea atac de cord. Un test facut timp de 16 ani pe un esantion de 13.000 de persoane a demonstrat ca atacul de cord scade cu 32% la persoanele care au consumat zilnic 1-2 pahare cu vin rosu. Acest efect benefic se explica prin actiunile vasodilatatoare, mentinerea permeabilitatii peretelui arterelor si a venelor, reducerea aterosclerozei coronariene si a colesterolului „rau“ din sange.
Acelasi test a aratat ca in cazul unui consum zilnic de peste doua pahare de vin, atat alb, cat si rosu, mareste riscul aparitiei atacurilor de cord si a cirozei hepatice.
Consumul de vin scade riscul de boli cronice ale plamanilor
Ca o concluzie la aceasta tema se poate arata ca anumite statistici arata ca mortalitatea datorata bolilor cardiovasculare, mai ales cea prin infarct miocardic, este mult mai scazuta in tarile in care se consuma vin, comparativ cu tarile in care se consuma bauturi tari.
Vinul ridica tensiunea sangvina la hipotensivi, dar nu este indicat la hipertensivi decat indoit cu apa.
La nivelul aparatului respirator, vinul rosu, printr-un component important numit resveratrol, ajuta la reducerea inflamatiilor si a riscurilor de boli cronice ale plamanilor, respectiv pneumonie, pleurezie, guturai si gripa. Vinul fiert cu putina coaja de lamaie, cu scortisoara sau cuisoare constituie un remediu minunat care produce sudatie in pneumonie si grabeste vindecarea in raceli, febra, oboseala generala si unele afectiuni epuizante.
La nivelul creierului, consumul moderat de vin de calitate ajuta la prevenirea afectiunilor degenerative, precum maladia Alzheimer, si reduce semnificativ aparitia unui accident cerebro-vascular.
Pentru bolnavii de diabet, un consum moderat de vin sec si demi-sec ajuta la asimilarea generala si reduce cantitatea de acetona si zaharuri eliminate in urina, caz constatat la persoanele cu glicemie ridicata. In vechea Roma, cu 1600 de ani inainte de a fi descoperita insulina, era un celebru medic, numit Araeteus, care recomanda vinul sec pentru tratamentul diabeticilor.
Actiune cicatrizanta in cazul plagilor si ulceratiilor
Atat in forma naturala cat si diluat in proportie 1:10, vinul are efecte bactericide, fiind unul dintre cele mai vechi antibiotice naturale, mai ales atunci cand se amesteca cu miere de albine si se aplica pe diferite ulceratii si plagi externe, avand actiune cicatrizanta.
Alte virtuti terapeutice ale vinului sunt: actiune antivirala la virusul poliomielitei, a virusului hepatic, a unor heterovirusuri si in scaderea colesterolului sangvin. In perioadele trecute, cu frecvente epidemii de boli infectioase (holera, dizenteria, tifosul), se spunea ca persoana care bea vin se imbolnaveste mai putin, intrucat vinul previne infectiile intestinale.
Studii recente au demonstrat ca orbirea provocata prin degenerarea pigmentoasa este mult redusa in randul bautorilor de vin, in doze moderate. de altfel, stramosii nostri, dacii, foloseau vinul la prepararea de unguente pentru a trata unele boli oculare.
Nu consumati vin in exces!
Din toate timpurile, vinul a fost considerat ca o bautura mistica, facand legatura dintre om si puterile supranaturale. La majoritatea religiilor, a fost si este folosit in practicile rituale. La crestini, hrana vietii spirituale se practica prin impartasania cu paine si vin, prin prefacerea lor in insusi Trupul si Sangele Domnului. de altfel, Biblia mentioneaza vinul de peste 500 de ori.
Iata pentru ce vinul poate fi considerat atat un bun prieten al omului si un excelent medicament, cat si un posibil dusman al sanatatii acestuia. Consumat cu intelepciune poate fi un sprijin de nadejde. S-a demonstrat ca este un component necesar in alimentatie si, in acelasi timp, un veritabil medicament natural, deosebit de benefic pentru sanatatea omului cumpatat.
Dar atentie! Consumat in cantitati exagerate poate duce la accidente fatale, la degradarea grava a personalitatii in fata semenilor si la distrugerea treptata a sanatatii.
De aici putem intelege care este substratul scrierii acestui text. Prin aceste randuri nu trebuie sa vedem un indemn spre alcoolism, ci, din contra, o modalitate de a combate alcoolismul, chiar cu ajutorul unei bauturi alcoolice.
Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 30.09.2009.
Sursa imagine: