Autor: prof. univ. dr. Constantin MILICĂ

Valeriana este una dintre plantele des intalnite in flora spontana a Romaniei si utilizate in medicina populara de secole intregi. Valeriana reprezinta o resursa medicinala extraordinara, avand in vedere numeroasele efecte benefice asupra organismului. Cel mai frecvent, aceasta planta este utilizata in cazul bolilor sistemului nervos si ale aparatului cardiovascular.

De peste 4.000 de ani, valeriana a fost mult utilizata in medicina populara, atat in Asia, cat si in Europa, ajungand ca efectele terapeutice sa fie general recunoscute, astfel ca, in prezent, consumul pe glob sa ajunga la circa 300.000 de tone radacini.

Planta este originara din Asia centrala si orientala si s-a raspandit, treptat, in Europa si America de Nord. In Romania creste in flora salbatica prin tufisuri, fanete, luminisuri de padure, locuri umede, lunci, zavoaie si margini de paraie, din zone deluroase si montane. Pentru efecte vindecatoare este intens cultivata. In popor, planta este cunoscuta sub diferite denumiri: odolean, iarba pisicii, gusa porumbelului, navalnic.

Denumirea stiintifica “Valeriana officinalis” deriva de la cuvintele latinesti “valere” – a fi sanatos si puternic si “officinalis” farmaceutic, ambele cuvinte fac referire la insusirile terapeutice ale plantei.

In scopuri terapeutice se utilizeaza rizomii cu radacini, recoltati toamna, dupa vestejirea frunzelor (lunile septembrie-octombrie) sau primavara (lunile martie-aprilie). Dupa spalare si taiere in fragmente mici, rizomii se usuca in strat subtire, in poduri acoperite cu tabla sau in camere bine aerisite.

Proprietatile terapeutice ale radacinilor sunt explicate prin existenta unui fitocomplex bioactiv:
– neurosedative, neurotonice, calmante, somnifere
– antispastice, hipotensive, calmante cardiace
– antidiareice, hipoacidifiante, usor vermifuge
– anticonvulsive, vulnerare

Actiuni terapeutice specifice
Inca din timpul romanilor se considera ca valeriana este una dintre cele mai eficiente remedii in tratarea tulburarilor nervoase si cardiace si a bolilor fizice asociate cu acestea. In afectiunile sistemului nervos se constata efecte excelente de prevenire si combatere a multor stari specifice:
– insomnii si tulburari de somn asigurand o crestere a perioadei de somn profund
– stari de excitabilitate nervoasa si psihica, astenie nervoasa, crize de nervi, isterie
– dureri de cap, tremuraturi
– epilepsie, convulsii la copii
– socuri emotive, stari de stres si teama, anxietate, oboseala
– senzatie de “nod in gat”
– migrene dupa starile de ebrietate
– depresie psihica cu crize de plans
– calmarea crizelor la persoanele nervoase si refacerea echilibrului nervos
– contractii musculare dureroase datorate suprasolicitarilor fizice si a incordarii psihice

Un remediu recunoscut in bolile de inima
La nivelul cardiovascular actioneaza in caz de:
– cardiopatie ischemica, angina pectorala, hipertensiune arteriala, aritmie extrasistolica, tahicardie, palpitatii, nevroze cardiace aparute pe fond de stres sau spaima

In bolile aparatului digestiv s-au constatat efecte pozitive in combaterea:
– tulburarilor digestive dureroase, diminuarea durerilor gastrice, colici stomacale de natura nervoasa
– colon iritabil, stari de voma si dizenterie la copii

In afectiunile genitale valeriana actioneaza prin calmarea sindromului premenstrual, in distonia neurovegetativa din preclimax, dismenoree, dureri de sani si ovare. de asemenea, inlatura bufeurile de menopauza cu simptomele caracteristice.

In diabetul zaharat si in astmul bronsic s-au dovedit efecte favorabile.

In tratamente externe intervine in urticarie cu prurit intens, plagi si contuzii, pentru care se folosesc bai locale cu decoct sau tinctura din radacini de valeriana.

Atentie! Preparatele din Valeriana sunt contraindicate la copii sub 18 ani, la hipotensivi si la persoanele tratate cu sedative si tranchilizante. In caz de supradoze este posibil riscul depresiei cardiorespiratorie, scaderea puterii de concentrare si de reactie.

Tinctura de valeriana, recomandata bolnavilor cu aritmii cardiace
– Tinctura de valeriana este cea mai frecvent utilizata. Se prepara din 20 g pulbere la 100 ml alcool 700 care se macereaza timp de 8 zile; se iau cate 10-20 picaturi de 2-3 ori pe zi, ultima seara la culcare, intr-o cura de 3-6 saptamani, cu recomandari pentru cardiopatie ischemica, aritmii cardiace, palpitatii nervoase, calmarea starilor de excitatie nervoasa, insomnii, migrene. In sindromul premenstrual, tratamentul incepe cu 5 zile inainte de menstre si dureaza pana in a doua zi a ciclului menstrual.

La eruptiile dentare ale copiilor mici se pun 2-3 picaturi de tinctura pe locul unde apare dintele, avand efecte calmante.

Pentru a mari efectele sedative, se asociaza cu menta, musetel sau lavanda, iar in amestec cu frunze si flori de paducel serveste la obtinerea preparatului Extraveral.

Colonul iritabil poate fi tratat cu pulbere din rizomi
– Pulberea din rizom macinat fin, din care se ia cate un varf de cutit, de trei ori pe zi, pe stomacul gol, avand efecte imediate in combaterea depresiei psihice, asteniei nervoase si anxietatii. Pentru colonul iritabil se prepara un amestec format din pulbere de valeriana si seminte de fenicul, din care se ia cate o lingurita de patru ori pe zi, timp de doua saptamani.

La persoanele care sufera de insomnii cronice se face un amestec dintr-o lingurita pulbere de valeriana si o lingura de miere, dupa care se bea o ceasca de ceai de tei;
– Infuzia sau decoctul de valeriana sunt consumate dimineata sau seara, la culcare, cu efecte in tulburari cardiace, insomnii cronice, gastrite si ulcere pe fond de suprasolicitate nervoasa, spasme gastrointestinale si cu actiune relaxanta asupra musculaturii netede, parazitoza digestiva, dizenterie, diaree, colici renali, dismenoree, epilepsie, convulsii la copii, depresie psihica la femei care plang fara motiv.
– Infuzia folosita timp de 12 zile consecutiv, cu o pauza de 10 zile, are efecte deosebite la nivelul creierului, pentru eliberarea unor neurotransmitatori care induc starea de calm, multumire si relaxare.

Alte utilizari
In produsele alimentare, uleiul de valeriana este utilizat ca aromatizant pentru bauturi alcoolice (lichioruri, bere), bauturi nealcoolice si produse conservate din carne.
Extractele din valeriana sunt folosite in prepararea unor produse farmaceutice cu actiuni sedative sau in compozitii pentru aromatizarea tutunului.
In parfumerie este folosit uleiul eteric pentru a realiza compozitii odorante de tip oriental, chypre, balsamic si tabac.
Uleiul volatil din specia Valeriana Wallichii este o sursa importanta de obtinere a compusului patciulol, folosit in parfumeria orientala, in locul uleiului original de patciuli.

Articolul a fost publicat in Ziarul LUMINA (rubrica “Raspundem cititorilor”) din 30 mai 2010.

Sursa imagine: nature-diary.co.uk