URTICA DIOICA L., URTICA URENS L.
Familia Urticaceae
Alte denumiri populare: urzica mare, urzica mica, urzica creata, oistea.
Descriere
Planta erbacee, perena, cunoscuta inca din antichitate pentru proprietatile medicinale si alimentare. In sol are un rizom subtire, tarator. Tulpina aeriana este inalta de 50-150 cm, erecta, paroasa si urticanta. Frunzele sunt puternic urticante datorita perisorilor rigizi care contin substante vezicante pentru piele (acid formic si o toxalbumina). Au forme ovale, lanceolate sau cordate, dintate pe margini. Florile au culoare verzuie; sunt dioice, dispuse pe plante diferite (mascule si femele).
Inflorirea are loc in lunile iunie-octombrie.
Raspandire
Create pe tot globul in locuri cultivate si necultivate, santuri, gropi abandonate, ruine, marginea apelor si padurilor, tufisuri, stane, locuri virane gunoite, de Ia campie pana in zona montana Ia 2.400 m altitudine.
Organe utilizate: Folium, Herba et Radix Urticae – frunze, partea aeriana si radacinile.
Recoltarea
Frunzele se aduna in lunile aprilie-octombrie, manual, cu manusi de protectie, iar radacinile se scot din sol toamna (septembrie-noiembrie) sau primavara (martie-aprilie). Herba se coseste si apoi se strujesc frunzele de jos In sus. Nu se transporta in saci deoarece frunzele se innegresc.
Uscarea frunzelor se face Ia umbra, in strat subtire, folosind locuri bine aerisite, eliminand tulpinile si frunzele ingalbenite. Din 5 kg frunze proaspete se obtine 1 kg frunze uscate. Dupa uscare, frunzele au miros caracteristic si gust amarui. Radacinile se spala, se taie in fragmente si se usuca Ia soare sau artificial Ia 50-60°C.
ContinutuI chimic
v proteine, amine, aminoacizi, lecitina, histamina;
v flavonoizi, carotenoizi, clorofila (0,3-0,8%), protoporfirine, glicozide, taninuri, sitosteroli, mucilagii, saponine;
v acizi organici (formic, folic, acetic, pantotenic, galic);
v vitamine (K, B, E, provitamina A si C – de 200 ori mai mult decat merele);
v saruri minerale (Fe, Ca, Mg, Si, K, P, Mn, 5).
Proprietati terapeutice
v digestive, antidiareice, antihemoragice (datorita vitaminei K), antianemice, tonice, vitaminizante, aperitive, mineralizante, energizante, antihelmintice;
v expectorante, emoliente, antitusive, antiastmatice, antibronsitice;
v antidiabetice, hipocolesterolemiante, depurative, hematopoetice, dezintoxicante pentru sange, diuretice (datorita flavonoidelor);
v antireumatice;
v cicatrizante, epitelizante, revulsive, astringente, antiseptice, antimicrobiene, insecticide.
Actiuni specifice
v afectiuni ale aparatului digestiv: ulcer gastric si duodenal, insuficienta pancreatica, litiaza biliara, diaree, dizenterie, colite, enterite, balonari, hemoragii interne, dureri de splina, hemoroizi, cancer Ia stomac prin prevenirea formarii tumorilor maligne;
v afectiuni respiratorii: astm bronsic, congestie pulmonara, dureri de piept, tuse convulsiva, fluidificarea secretiilor bronsice (datorita mucilagiilor);
v afectiuni renale si genitale: vaginita atrofica, hemoragii uterine, dismenoree (menstre neregulate), litiaza renala, favorizarea eliminarii toxinelor si a excesului de apa din tesuturi prin marirea diurezei;
v adjuvant in diabetul zaharat;
v combate leucemia si formarea tumorilor maligne;
v reduce durerile de reumatism cronic si degenerativ, sciatica, guta (cu eliminarea acidului uric) si artroze (cu refacerea cartilagiilor);
v combate durerile de cap prin actiuni depurative de curatire a sangelui, oboseala, epuizare (in carenta de Fe), anemie de primavara, obezitate, rahitism, hemoragii nazale, avitaminoze, clorozarea fetelor tinere;
v afectiuni ale pielii: plagi, eczeme cronice, pecingine, psoriazis, arsuri, ulcer varicos, unghii casante, fisuri anale;
v combaterea caderii parului, seboree si matreata.
Forme de utilizare
UZ INTERN
Inca din antichitate se recomanda cura de primavara si eventual de toamna cu varfuri tinere de urzica, timp de 4 saptamani, mai ales Ia varste inaintate, datorita reducerii rezervei de Fe (fier), cu simptome de epuizare, astenie, oboseala si imbatranire timpurie. Cura consta din consumul zilnic a 3 cani cu infuzie, neindulcita, pe stomacul gol, cu 30 minute inainte de mese, avand efect de revitalizare a intregului organism. Ceaiul nu se fierbe, deoarece se distrug principiile active.
v Infuzie din 1 lingura de frunze uscate Ia 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10-15 minute, se strecoara, se indulceste si se beau 2-3 ceaiuri pe zi pentru a combate hemoragii interne, dizenterie, indigestii, cancer stomacal, bronsite, dismenoree, litiaza renala, uremie, diabet zaharat, hidropizie, avitaminoze, anemie, eliminarea toxinelor din corp.
v Decoct din 1-2 lingurite de pulbere din radacini uscate Ia 250 ml de apa rece; se fierbe 5 minute, se infuzeaza, se strecoara si se beau 1-2 cesti pe zi cu efecte in enterite, ascita, hemoragii interne, hemoroizi, astm bronsic, metroragii (hemoragii intre menstre si dupa nastere), obezitate, sciatica, reumatism, guta, enurezis Ia copii.
v Suc din frunze proaspete, mojarate si stoarse, din care se beau 2-3 lingurite pe zi cu efecte diuretice si hemostatice in boli de rinichi si vezica urinara, hemoragii, hemoptizie, epistaxis (sangerari din nas). Se poate consuma cate ½ pahar dimineata si seara, timp de 10 zile cu indicatii in leucoree, anemie si hemoragii uterine.
v Salata de urzici asociata cu papadie sau lactuca, adaugand putin ulei si lamaie.
v Frunze ofilite se consuma pentru prevenirea formarii tumorilor maligne.
v Pulbere din frunze uscate, consumate cate 5 g zilnic, cu 30 de minute inainte de masa principala; se tine sub limba 7 minute si apoi se inghite cu putina miere.
v Pulbere din amestec de frunze uscate de urzica + dud + nuc + teci de fasole (in parti egale) din care se iau 5 g, se tin sub Iimba 7 minute si se inghit neindulcite in tratmentul diabetului zaharat.
v Seminte de urzica macinate fin, se tin seara sub Iimba (3 g) timp de 7 minute, dupa care se inghit in putina miere, pentru a trata enurezisul.
UZ EXTERN
v Infuzie din 2 linguri de frunze maruntite Ia 200 ml de apa clocotita; se Iasa vasul acoperit 15-20 de minute, se strecoara si se face gargara in tratarea stomatitelor, gingivite, amigdalite si afte, avand actiuni antiinflamatoare.
v Infuzie concentrata din 40-50 g de frunze maruntite Ia 1 litru de apa clocotita; se Iasa vasul acoperit 20-30 de minute, se strecoara si se fac bai locale, comprese sau cataplasme in tratarea reumatismului, tonifierea parului, combaterea matretei si seboreei si in cicatrizarea ranilor si a ulcerului varicos.
v Decoct din 250 g de radacini + herba de urzica, uscata si maruntita, Ia 5 litri de apa; se fierbe 30 de minute, se Iasa Ia racit pana Ia caldut, se strecoara si se cIateste parul dupa ce a fost spalat cu apa calda si sapun.
v Decoct din 100 g de frunze uscate + 100 g de radacini care se fierb 30 de minute in 500 ml de apa + 500 ml de otet; dupa racire se strecoara si se foloseste seara, inainte de culcare, ca frectie pentru regenerarea pielii Ia copii.
v Macerat din frunze de urzica + nuc + mesteacan tinute in apa clocotita 1-2 ore; se clateste parul dupa spalare, avand proprietati tonifiante si de oprire a caderii.
v Tinctura de urzica din 100 g de frunze sau radacini uscate Ia 300 ml de alcool de 70°; se astupa bine, se lasa Ia macerat 10-14 zile (Ia soare sau in loc cald), se agita zilnic pentru uniformizare si se strecoara in sticlute colorate. Se dilueaza 3-4 linguri de extract alcoolic in 200 ml de apa calduta si se fac frectii Ia radacina parului, in caz de alopecie.
v Bai de urzica din decoct cu 200 g de herba si radacini uscate Ia 5 litri de apa; se face baie generala sau locala in caz de dureri reumatice si de sciatica, in combaterea eruptiilor tegumentare si pecingine iar ca baie de picioare (timp de 20 minute) in tratarea ulcerelor varicoase si in prevenirea amputarii piciorului in caz de arteriopatie periferica si Ia tratarea epidermofitiei interdigitale (ciuperca intre degete).
v Cataplasma din frunze verzi, zdrobite cu putina sare si aplicate pe gangrene, ulcere putride sau intepaturi de viespi, albine si bondari.
v Lotiune pentru par din amestecul, in parti egale, cu frunze de urzica + mesteacan + flori de lavanda + conuri de hamei + radacini de brusture; dupa macinat se pun 6 linguri amestec in 1 litru de apa clocotita, se da in 1-2 clocote, se raceste, se stroarce si se spala pe cap, cu frectii Ia radacina parului.
v Perierea cu urzici proaspete pentru reumatici si bolnavi de sciatica, de Ia talpi prin exterior pana Ia sold si inapoi prin interior spre talpi (se repeta de 2 ori) pentru activarea circulatiei sangelui, cu eliberare de histamina.
Alte utilizari
v In cosmetica se foloseste Ia prepararea pastelor de dinti si a sampoanelor, datorita continutului ridicat in clorofila si clorofiline solubile in apa, cu proprietati deodorante, epitelizante, cicatrizante si antiseptice.
v In ailmentatie, frunzele tinere, bogate in substante minerale si vitamine, se consuma ca salate sau fierte in supe, ciorbe, mancaruri cu carne, piure si pilaf. de asemenea, pulberea din frunze uscate se adauga Ia sfarsitul prepararii alimentelor, avand rol vitaminizant si mineralizant in timpul iernii.
v In zootehnie se utilizeaza ca furaj in hrana vacilor, pentru sporirea productiei de lapte si in hrana cailor cu boli urinare si reumatism. Urzicile fierte si amestecate cu tarate de grau si lapte batut se pun in hrana bobocilor de rata, a puilor de gaina si de curca si a purceilor, pentru stimularea cresterii.
v In medicina veterinara se utilizeaza cataplasme cu urzici fierte in scop revuIsiv.
