MARRUBIUM VULGARE L., sin. MARRUBIUM ALBUM Gilib.
Familia Labiatae
Alte denumiri populare: voronic, baltatura, catusnica salbatica, gutuita, iarba flocoasa, iarba unsuroasa.
Descriere
Planta perena, erbacee, cu tulpina erecta, inalta de 30-80 cm, putin ramificata, goala in interior, cu 4 muchii, acoperita cu pen lungi, alb-cenusii. Frunzele sunt opuse, cele inferioare lung-petiolate cu limb oval, dintate pe margini si dirijate in jos. Frunzele superioare sunt scurt-petiolate, de culoare verde-deschis, cu peri alburii pe fata inferioara. Florile sunt mici, alb-cenusii, grupate cate 20-50 in verticue globuloase.
Inflorirea are loc in lunile iunie-septembnie.
Raspandire
Planta originara din sudul Europei, este raspandita in emisfera nordica, creste in locuri insorite, aride, pe pajisti degradate, ogoare, terenuri virane si necultivate, marginea drumurilor si gardurilor satesti, din regiuni de ses pana Ia altitudini de 1.500 m.
Organe utilizate: Herba Marrubii – partea aeriana a plantei.
Recoltarea
Se face in timpul infloririi, prin taiere Ia 20 cm de Ia varf. Se usuca Ia umbra, in strat subtire, in locuri aerate sau artificial Ia temperaturi sub 35°C. Produsul uscat are culoare albicioasa, gust puternic amar si putin iute.
Continutul chimic
v glicozide amare (marubina, marubiina);
v taninuri si alcaloizi (coline);
v substante pectice, mucilagii, ceruri, rezine, saponine, substante grase;
v acizi organici (marubic, ursolic);
v ulei volatil;
v vitamine (C);
v sarurni minerale (Mg, K, Na etc).
Proprietati terapeutice
v expectorante, emoliente, antispastic-bronsice, antitusive;
v stimulatoare ale functiilor ficatului lenes, digestive, stomahice, colagoge, coleretice, laxative, antihelmintice, aperitive, tonic-amare;
v reglatoare ale ritmului cardiac (datorita colinelor);
v diaforetice, sedative, diuretice, depurative;
v stimulente ale functiilor generale ale organismului;
v astringente, antiseptice, cicatrizante ale ranilor externe, antireumatice, antiinflamatoare.
Actiuni specifice
v bolile cailor respiratorii combate bronsitele cronice, laringite, traheite, astmul bronsic, gripa, guturaiul, tusea rebela si convulsiva, fluidifica secretiile bronsice si contribuie Ia expectorarea lor, intervine in emfizemul pulmonar, pneumonie si stari febrile;
v obezitate, celulita;
v stari nervoase, insomnie, isterie, dureri de cap, ameteli;
v reumatism, guta;
v leucoree atonica, menstruatii insuficiente, infectii urinare, retentie, calculi renali;
v regleaza ritmul cardiac in afectiunile inimii pe substrat nervos, avand efect cardio-sedativ, combate angina pectorala si tulburarile circulatorii;
v contribuie Ia descongestionarea ficatului si a splinei, Ia intensificarea contractiilor vezicii biliare, asigurand drenarea bilei in duoden in caz de dischinezie biliara, combate lenevirea stomacului si colicii intestinali, dizenteria cronica si contribuie Ia marirea poftei de mancare;
v combate febra tifoida si paratifoida;
v combate unele boli de piele (rani purulente, ulceratii) prin efecte antiseptice si cicatrizante.
Forme de utilizare
UZ INTERN
v Infuzie concentrata din 2 linguri de herba uscata Ia 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara, se induIceste dupa gust si se bea cate o lingura, cu 30 de minute inainte de mesele principale, avand efecte in bolile de ficat si in refacerea poftei de mancare. Contribuie Ia eliminarea secretiilor bronsice, calmarea tusei convulsive, a astmului bronsic si in reglarea aritmiei cardiace.
v Infuzie din 15-30 g de frunze si varfuri inflorite Ia 1 litru de apa in clocot; se infuzeaza 10 minute, se strecoara, se indulceste bine si se beau 3 cesti pe zi, inainte de mese, cu rol aperitiv.
v Macerat in vin cu varfuri de tulpini proaspete puse intr-o sticla cu vin alb sau rosu; se lasa Ia macerat timp de 3 zile, se strecoara si se bea cate un paharel de 50 ml, inainte de mesele principale, avand rol de expectorant si aperitiv.
UZ EXTERN
v Infuzie din 3 lingurite de planta uscata si maruntita Ia 200 ml de apa clocotita; se lasa Ia infuzat 10 minute, se strecoara si se foIoseste sub forma de comprese pe afectiuni ale pielii.
v Decoct din 30-60 g de herba uscata Ia 1 litru de apa; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se fac frectii contra durerilor de cap si a ametelilor sau se aplica comprese locale calde in tratamentul edemelor, plagilor ulceroase sau inflamate, ulcere vechi cu gangrene, hemoroizi sau leucoree, cu puternic rol antiseptic. Fiertura nestrecurata se aplica sub forma de cataplasme contra durerilor de rinichi.