POLYGONUM AVICULARE L.
Familia Polygonaceae
Alte denumiri populare: troscatel, brebenel, hericica, iarba gainilor, iarba noduroasa, laba gainii, sporis, tarsoaca, traganatoare, troscova.
Descriere
Planta erbacee, anuala, cu radacina pivotanta in sol. Tulpina este taratoare pe suprafata solului, rar erecta, mult ramificata, cu ramuri subtiri si glabre. Frunzele alterne sunt eliptice sau lanceolate, scurt petiolate. Florile sunt mici, scurt pedunculate, rosietice, verzui sau albe pe margini, separate sau grupate cate 2-4 Ia subtioara frunzelor.
Infloreste din luna mai pana in septembrie.
Raspandire
Specie frecventa pe terenuri necultivate, virane si batatorite, stadioane, marginea drumurilor, carari, santuri, gradini, curti si in diferite culturi, mai ales in zona de campie si de deal.
Organe utilizate: Herba Polygoni avicularis – partea aeriana a plantei, cu sau fara radacini.
Recoltarea
Herba se aduna Ia inflorire (lunile mai-august) prin smulgere din sol sau cosire. Se inlatura partile lignificate ale tulpinii si se usuca Ia umbra, in poduri acoperite cu tabla si bine aerisite sau artificial Ia 35-40°C. Produsul uscat pastreaza culoarea verde, este lipsit de miros, iar gustul este usor astringent.
ContinutuI chimic
v glicozizi flavonici (avicularozida, camferitrozida);
v taninuri, gume, mucilagii, rezine, ceruri, derivati antrachinonici;
v glucide (arabinoza);
v uIei eteric (urme);
v acizi organici (salicilic);
v vitamina C;
v saruri minerale (mai ales cu siliclu).
Proprietati terapeutice
v astringente, antidiareice (datorita taninurilor), hemostatice;
v diuretice, depurative, antidiabetice;
v hipotensive (datorita flavonoidelor), sedative;
v remineratizante pentru anemici si convalescenti, tonifiante, aperitive;
v vulnerare antiseptice si cicatrizante ale ranilor (datorita acidului salicilic).
Actiuni specifice
v afectiuni digiestive: diaree, dizenterie, ulcer gastric si duodenal, dispepsii, enterite, hemoragii interne, litiaza biliara, hemoroizi, lipsa poftei de mancare;
v afectiuni ale aparatului cardiovascular: insuficienta cardiaca, edeme cardiorenale, hipertensiune arteriala;
v boli ginecologice, infectii urinare, scurgeri vaginale, leucoree, metroragii, uremie, albuminurie, litiaza renala, menstruatii abundente, retentie urinara;
v reumatism, artrite, guta;
v afectiuni inflamatoare ale tractului respirator, raceli, hemoptizie;
v dezinfectia si cicatrizarea ranilor, varice, flebite, plagi sangerande.
Forme de utilizare
UZ INTERN
v lnfuzie din 1-2 lingurite de herba uscata si maruntita Ia 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute si se beau 2-3 ceaiuri pe zi, inainte de mesele principale, cu efecte in hipertensiune arteriala, diaree, tuberculoza pulmonara, reumatism, afectiuni renale.
v Infuzie concentrata din 20 g de herba uscata Ia 200 ml de apa clocotita; se lasa sa dea in clocot 1 minut, se infuzeaza 5 minute si se iau cate 2 linguri pe zi, din care una seara.
v lnfuzie din 25-30 g de herba uscata Ia 1 litru de vin rosu, din care se iau 3 pahare pe zi intr-un tratament care poate dura un timp mai indelungat.
v Decoct din 20-25 g de herba uscata Ia 1 litru de apa rece; se fierbe pana scade Ia jumatate si se consuma integral in cursul unei zile.
v Decoct din amestecul de troscot si cicoare fiert in lapte; se bea de 2-3 ori pe zi, inainte de mese, contra herniei si a hemoroizilor.
v Decoct din 25-30 g amestec de troscot cu nalba, Iumanarica si seminte de in Ia 1 litru de apa; se utilizeaza sub forma de clisme antidiareice.
Observatii: Nu se administreaza intern Ia pacientii care sunt sub tratament cu anticoagulante.
UZ EXTERN
v Decoct din herba fiarta, care se terciueste si se aplica sub forma de cataplasme pe plagi deschise, avand rol cicatrizant.
v Decoct din 75 g de herba uscata Ia 1 litru de vin alb care se fierbe pana scade Ia jumatate si se aplica sub forma de comprese sau spaIaturi pe rani proaspete si sangerande, avand rol hemostatic si cicatrizant.
v Suc din herba proaspata, indoit cu apa, introdus cu un tampon in nari in caz de hemoragii nazale, avand rol antiinflamator si hemostatic.