Autor: prof. univ. dr. Constantin MILICĂ

Sub aspect clinic, nevroza reprezinta o epuizare, partiala, a reactiilor sistemului nervos central si periferic, in special a scoartei cerebrale, atunci cand este supusa unor eforturi mari si complexe, fizice si mai ales intelectuale. In majoritatea nevrozelor s-au obtinut rezultate bune prin tratamente pe baza de plante medicinale, asociate cu o dieta echilibrata si suplimentari de vitamine (A, B, C, D) si de saruri minerale (Mg, Si, Co, Li).

Nevrozele sunt afectiuni reversibile si nu altereaza facultatile intelectuale si personalitatea bolnavului, intrucat acesta ramane constient, dar nu se poate controla.

In functie de natura tulburarilor functionale, nevrozele prezinta patru forme distincte de manifestare: astenica, obsesivo-fobica, isterica si mixta.

Nevroza astenica (neurastenia) este provocata in urma unor eforturi mari, care duc la oboseala accentuata, fizica sau intelectuala. Se manifesta prin astenie, ameteala, vertij, dureri de cap, stare de epuizare, nesiguranta la mers, excitatie emotiva, stare de plans neretinut, nerabdare, slabirea vederii, lipsa de concentrare si de energie, atentie deficitara, priviri in gol, insomnie sau somn superficial si neodihnitor, cu vise chinuitoare. La trezire, bolnavul va fi mai obosit decat la culcare.

Nevroza obsesivo-fobica (psihastenia) se caracterizeaza prin aparitia de obsesii si fobii pe un fond de anxietate, cu neliniste permanenta, nesiguranta, dubii, melancolie si idei fixe, obsedante, asupra unor boli imaginare (cancer, paralizie, epilepsie, persecutii). Cea mai frecventa este frica nejustificata de orice (animale, oameni, obiecte colturoase sau in miscare, lumina puternica sau intuneric). Bolnavul se manifesta prin neliniste, spaima, pierderea memoriei, a atentiei si a vointei de munca, scaderea randamentului in orice activitate, tremuraturi dese, crampe abdominale, raciri ale extremitatilor, ameteli si senzatia de oprire a inimii.

Nevroza isterica (isteria) se manifesta prin excitatii temporare, cu intensitati exagerate in mod subiectiv de catre bolnav, care ajunge pana la convulsii. Are drept cauze actiunile unor factori psihogeni (certuri, conflicte, discutii contradictorii, batai). Criza dureaza cateva minute sau cateva ore, dupa care bolnavul (bolnava) isi aminteste numai o parte din evenimentele petrecute.

La persoane cu nervii slabiti, boala poate evolua spre paraplegie, hemiplegie, tulburari grave de sensibilitate si chiar mutenie sau surditate.

Nevroza mixta se caracterizeaza prin tulburari motorii ca: ticuri la fata si maini, crampe musculare, carcei, balbaiala.

Ce tratamente recomanda fitoterapia

– infuzie cu un amestec de plante, format din fructe de paducel (o parte), flori de tei cu bractee (o parte), conuri de hamei (o parte), herba de talpa-gastei (1,5 parti) si radacini de valeriana (1,5 parti). Din acest amestec se ia o lingura la 250 ml apa clocotita, se infuzeaza 10-15 minute, se strecoara, se indulceste dupa gust si se beau 1-2 cani pe zi, avand proprietati sedative si antispasmodice, cu utilizari in stari de excitatii nervoase, in linistirea nervilor si reglarea ritmului cardiac. La acest amestec de plante se pot adauga, dupa caz, capsule de mac si herba de sovarf, din care se beau cate doua ceaiuri pe zi, avand actiune sedativa si usor hipnotica, cu rol in combaterea tulburarilor nervoase insotite de insomnii rebele;

– tinctura in alcool 400 cu herba de talpa-gastei, flori si frunze de paducel, flori de lavanda, radacini de valeriana si conuri de hamei (in parti egale), din care se iau 50 g amestec la 500 ml alcool; dupa macerare timp de 7 zile se consuma cate 1-2 lingurite, de 2-3 ori pe zi, cu 20 de minute inainte de mese, pe o perioada de o luna pe trimestru;

– tinctura in alcool 400 cu radacini de angelica, radacini de ghintura, rizomi de obligeana, herba de talpa-gastei si fructe de coriandru (in parti egale), care se consuma ca anterior.

In tratarea nevrozelor aparute in urma suprasolicitarilor sistemului nervos, pe langa speciile medicinale mentionate, utilizate separat sau in amestec, sunt eficiente si alte plante administrate sub forma de infuzii: busuioc, musetel, sulfina, lavanda, maghiran, obligeana, sunatoare, roinita, rozmarin, menta, salvie, soc, trifoiste de balta, vasc si scoarta de salcie.

La toate aceste ceaiuri este indicat sa se adauge cate o lingura de bitter suedez.

Bai, masaje si cataplasme, pentru tratamentele externe

In uz extern sunt mult folosite baile calde, cu diferite plante:

– baie generala cu un amestec din flori de tei, radacini de valeriana, herba de sulfina (cate 20 g), puse intr-o punga de tifon, care se imbiba cu apa rece, apoi se fierbe 5 minute, iar decoctul se toarna in cada si se fac 18-21 de bai, la intervale de doua zile, avand efecte bune in stari de anxietate, neliniste motorie si palpitatii;

– baie generala calda (32-340C) cu infuzie din flori de lavanda si tei (cate 200 g la 3 litri de apa);

– baie generala cu extract de lavanda (20 g flori la un litru de apa clocotita), care se toarna in cada de baie cu apa calda la 370C, unde se sta timp de 20 de minute; se fac 15-20 de bai in 2-3 serii pe an, avand efecte sedative si deodorizante. In locul extractului se poate folosi uleiul de lavanda diluat cu cantitati egale de alcool 700, din care se toarna 3-4 g in cada de baie;

– baie generala cu extract din ace de pin (150 g la o cada de apa la 370C); baia dureaza 15-20 de minute si se repeta 15-20 de zile consecutiv, in 2-3 cure pe an, cu efecte in nevroza cardiaca cu palpitatii, sufocari si dureri precardiace. In locul extractului se poate folosi un amestec de uleiuri eterice de conifere (brad, pin, molid) in alcool 700; se toarna cate 10 ml la o cada si se face zilnic o baie, inainte de culcare, intr-o cura de 20 de sedinte;

– baie generala cu scoarta de salcie (200-300 g, macinata, care se fierbe 30 de minute intr-un litru de apa); se strecoara si se adauga in apa din cada incalzita la 37-380C. Baia dureaza 20-30 de minute, intr-o cura de 15-20 de zile care se repeta dupa 1-3 luni, avand actiune sedativa, antiinflamatoare si antinevralgica;

– bai cu amestec de cimbrisor (200 g), stroh de fan (500 g), coada-soricelului (200 g), priboi (200 g), care se fierb 10 minute in 15-20 de litri de apa si se toarna in cada pentru a face cate doua bai pe saptamana;

– bai de maini si de picioare cu esenta de paducel (flori), maces (petale si boboci), menta (herba, salvie (frunze);

– masaje cu tinctura de roinita, sanziene, valeriana si maghiran sau cu ulei eteric de menta, fenicul, coada-soricelului si roinita;

– cataplasma pe ceafa, frunte si coloana cu terci de traista-ciobanului, menta, hrean ras si seminte de mustar.

Regimul alimentar va cuprinde obligatoriu iaurt, patrunjel si usturoi

Regimul alimentar recomanda, in general, o cura de dezintoxicare cu cruditati si sucuri naturale, care contin alimente bogate in vitamine si oligoelemente. Urmeaza o perioada cu un consum de alimente dovedite a avea efecte terapeutice: lapte cu fulgi de ovaz sau cu grau germinat, iaurt, salata, spanac, patrunjel, usturoi, ceapa tocata cu miere, dovleac, caise, mere, pere, gutui. Sunt interzise: mancaruri grele, carne si grasimi animale, alcool, tutun, cafea, cacao.

Mesele zilnice vor fi mai dese si reduse in volum, iar seara se va evita o masa copioasa, bogata in alimente prea greu de digerat, luata chiar inainte de culcare.

Regimul de viata

Regimul de viata impune, mai intai, o activitate ordonata, cu respectarea orelor de munca, odihna si somn. In plus, se vor elimina cauzele care au declansat si intretinut boala, respectiv starile de surescitare nervoasa, socuri legate de inactivitatea profesionala (somaj), neintelegeri cu vecinii si colegii de serviciu, necazuri familiale, stres permanentizat, surmenaj fizic, stari depresive, munca intelectuala pana seara tarziu, dormitul intr-o incapere supraincalzita, cu pijama prea groasa, aer viciat, lumina si zgomote. Se va renunta la consumul de barbiturice, care pot cauza nevroze cronice.

Articolul a fost publicat in Ziarul LUMINA (sectiunea “Raspundem cititorilor”) din 17.01.2010.

Sursa imagine: mtnherbs.com