Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ

Vezica biliara este o anexa a ficatului ce indeplineste un mare rol fiziologic, asigurand tranzitia sucului biliar (bila, fierea), care este secretat, in flux continuu, de anumite celule specializate din ficat. Aceasta prezinta boli la fel de agravante si de dureroase ca si ficatul, cuprinzand o gama foarte larga de afectiuni, printre care si cele pe care le prezentam astazi: angiocolita, calculoza biliara si dischinezia biliara.

Angiocolitele sunt inflamatii acute ale cailor biliare din interiorul si din afara ficatului, cauzate de unele toxiinfectii alimentare cu colibacili, enterococi, stafilococi, salmonele si germeni anaerobi.

Simptomele angiocolitei constau in: hepatomegalie (ficat marit, moale si sensibil la apasare), greata, varsaturi, diaree, anorexie, febra cu oscilatii mari pana la 40 grade C, frisoane prelungite si intense, tahicardie, splenomegalie, stare generala alterata, cu somnolenta si posibile hemoragii interne.

Tratamentul fitoterapeutic se face cu infuzii din frunze de frasin, decocturi din radacini de cicoare si scoarta de crusin.

In faza acuta se recomanda o dieta absolut hidrica cu supe de zarzavat strecurat, compoturi, sucuri de fructe, oranjade si apa potabila. Treptat, se continua cu lapte amestecat cu ceai, piure de legume, fructe coapte si rase, cartofi fierti, biscuiti si paine prajita. Este absolut obligatoriu repausul la pat in timpul crizelor si aplicarea unei pungi cu gheata in zona ficatului si a vezicii biliare. Pe abdomenul superior se aplica parafina calda.

Simptomele si tratamentul calculozei biliare

Calculoza biliara este o afectiune care consta din depunerea, zilnica, a circa 500 ml fiere, bogata in colesterol, bilirubina (pigmenti cristalini) si saruri biliare (carbonati si fosfati de calciu) in vezica si canalele biliare. Boala se manifesta prin dureri violente, mai ales noaptea, dand colica biliara, insotita de crampe, varsaturi bilioase de culoare verde-inchis, transpiratii reci si febra. Urina devine inchisa la culoare datorita unor pigmenti si saruri biliare. In paralel, persista un prurit generalizat, cu mancarimi pe tot corpul.

Sunt utilizate speciile de plante care au proprietatea de a diminua ritmul de formare si depunere a calculilor (pietrelor) sau de a contribui la dizolvarea si eliminarea lor. In faza acuta se va incepe cu plante antispastice, calmante ale durerilor, iar apoi, imediat dupa ce durerile au incetat, se recomanda tratamentul cu:

– infuzii calde din coada soricelului, albastrele, lavanda, rostopasca, sunatoare, porumb (matase), papadie, menta, urzica vie, ventrilica, maces (fructe), turita mare, asmatui;

– decocturi din radacini (de brusture, valeriana, lemn-dulce, frasinel, patrunjel), herba (de coada calului), frunze (de anghinare) si fructe (de papalau);

– decoct din amestec cu scoarta de dracila (50 g), matase de porumb (50 g), frunze de anghinare (30 g), herba de sunatoare (30 g), trei-frati-patati (20 g) si rostopasca (10 g), radacini de papadie (30 g) si brusture (20 g); din amestec se iau 10 g la 250 ml apa rece care se fierbe 5-10 minute, se infuzeaza acoperit 15 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri pe zi, cu 20-30 minute inainte de mesele principale. Cand calculii s-au redus in volum la circa 5 mm in diametru, se adauga la reteta herba de turita mare si se continua tratamentul inca 1-2 luni, pana la eliminarea totala a pietrelor si a nisipului;

– macerat, timp de 8 zile, in vin alb cu hrean, pedicuta, iedera, verbina, seminte de fenicul si scoarta de tei, din care se beau 3-4 paharele mici pe zi;

– ulei de sunatoare (cate 20 picaturi de 3 ori pe zi in apa sau ceai);

– pulbere din radacini de patrunjel de camp (cate un varf de cutit de 3 ori pe zi, inainte de mese);

In tratamente externe sunt indicate:

– decoct cu amestec din paie de ovaz, coada calului si flori de fan, turnate in cada de baie, unde bolnavul sta in apa calda la 37-38 grade C, timp de 15-20 minute, cu repetare zilnica pe o perioada de 3 saptamani;

– bai de maini si picioare cu decoct cald din pir, cicoare, mac rosu si papadie, tinute cate 8 minute, dimineata si seara.

Tratament cu ulei de masline

Bolnavii cu calculi biliari vor tine un regim strict timp de cativa ani pentru a evita tendinta de formare a noi pietre sau nisip. Se vor evita mesele copioase, incarcate cu carnuri si grasimi. Sunt indicate cruditati si sucuri de legume, pe cat posibil neprelucrate prin fierbere (1-2 cepe pe zi, usturoi, salata verde, morcov, telina, tomate, patrunjel, marar, leustean, conopida, sfecla rosie, hrean, dovlecei).

Bune rezultate da cura de 6 saptamani cu suc combinat din morcovi, castraveti, ridichi si sfecla rosie, in parti egale, din care se bea cate un paharel (100 ml) de 3 ori pe zi, avand actiune directa in dizolvarea pietrelor din vezica. Sunt admise si alte alimente: lapte acru amestecat cu tarate de grau, lapte degresat, iaurt, branza de vaci, cas, urda, telemea desarata, supe de zarzavat cu orez, gris sau taitei, borsuri de legume, piure de cartofi, carne rasol de vita si pui, peste slab, untdelemn (neprajit), paste fainoase, paine alba, uscata sau prajita.

Se mai recomanda o cura de 7-14 zile cu fructe dulci proaspete (cirese, visine, piersice, fragi, mere, pere, prune, pepene verde, zmeura, struguri, lamai, portocale, ananas), sucuri de fructe, compoturi, jeleuri sau dulceturi, toate cu rol decisiv in drenarea vezicii.

Multi bolnavi au constatat efectele foarte bune ale tratamentului cu ulei de masline sau floarea-soarelui (250 ml) in amestec cu suc de lamaie (250 ml stors de la circa 6 lamai). Tratamentul incepe seara, la ora 20:00, cand se bea un paharel cu 50 ml ulei si un paharel cu 50 ml suc de lamaie, cu repetare de 4 ori la intervale de 15 minute. Dupa fiecare ingerare de ulei si lamaie, pacientul va sta culcat pe partea dreapta si va tine o perna electrica incalzita pe zona ficatului. La culcare se va dormi pe spate pana dimineata.

Alimentele interzise care favorizeaza formarea calculilor sunt: carnea de porc, oaie, rata, gasca, vanat si peste gras, grasimi animale, slanina, carnati, afumaturi, sunca, tocaturi, sardele, sosuri cu rantasi si prajeli, oua tari sau prajite, unt, smantana, frisca, maioneza, paine neagra si proaspata, ciuperci, legume bogate in celuloza grosiera (fasole boabe, varza, praz, mazare), nuci, alune, prajituri, cafea, ceai rusesc, cacao, ciocolata, condimente iuti, tutun, bauturi alcoolice si alimente prea reci (inghetate, siropuri, bere).

In timpul crizelor se recomanda :

– asezarea bolnavului la orizontala cu capul ceva mai jos;

– baie generala cu apa calda sau dus cald, dirijat spre regiunea ficatului;

– comprese calde cu apa simpla sau alcoolizata aplicate local.

Plante recomandate in tratamentul dischineziei biliare

Dischinezia biliara consta din dereglarea functionala a mecanismului de eliminare a bilei, prin reducerea capacitatii vezicii de a asigura circulatia fierii prin canalul coledoc spre duoden. Declansarea bolii este cauzata de unele tulburari digestive complexe, a unor procese inflamatorii abdominale (apendicita, anexita, sarcina, menopauza) sau a unor stari nevrotice declansate in urma unor discutii tensionate, in timpul mesei sau imediat dupa masa.

Tratamentul fitoterapeutic este foarte diversificat prin numarul mare de plante cu efecte terapeutice si ameliorative, avand actiuni sedative, antispastice, carminative, coleretice si stomahice. Se administreaza specii separate sau in amestecuri, sub forma de infuzii, decocturi, tincturi, uleiuri, vinuri medicinale, bai generale si locale.

Infuzii din:

– flori de arnica, galbenele, coada soricelului, lavanda, tei, lemnul Domnului;

– frunze de anghinare, menta, roinita, salvie;

– herba de cimbru, rostopasca, sunatoare, tintaura, turita mare, coada racului, unguras, volbura;

– fructe de coriandru si maces;

– radacini de papadie.

Decoct din:

– herba de vinarita;

– radacini de cicoare, iarba mare, pir, sapunarita.

Consumati produse lactate si multe legume verzi

Se recomanda o hrana dietetica, repartizata in 4-5 mese mici pe zi, complete cantitativ si calitativ. Alimentele permise cuprind, mai intai, produse lactate (iaurt, lapte batut, lapte smantanit, branzeturi nefermentate, branza de vaci, lapte cu cafea de cicoare), legume verzi (fasole verde, cartofi, morcov, dovlecei, spanac, salata verde, vinete, tomate). Se mai poate consuma carne fiarta de pasare, vitel, peste slab. Dintre fainoase sunt admise gris, orez, macaroane, fidea, taitei, arpacas, fulgi de ovaz, biscuiti.

Ca desert se pot consuma prajituri uscate, tarte cu fructe, placinte cu mere sau branza, fructe crude (mere, pere, prune, struguri, pepeni, zmeura), apoi compoturi, dulceturi, marmelade, miere de albine, gelatine, oranjade.

Se impune odihna la pat, timp de o ora dupa mese, iar in cursul zilei, plimbari in aer liber, gimnastica usoara si evitarea sedentarismului.

Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 22.11.2009.

Sursa imagine: ColonHelp.ro