ROSA CENTIFOLIA L., ROSA DAMASCENA Mill., ROSA RUGOSA Thumb.
Familia Rosaceae
Alte denumiri populare: roza, ruje.
Descriere
Arbusti decorativi, pitici, urcatori, cataratori si semiurcatori, cu tulpini de lungimi variate de Ia 30-40 cm (Ia formele pitice) pana Ia 2-3 m (Ia formele urcatoare). Pe lungimea Iastarilor sunt prezenti ghimpi ascutiti de lungimi diferite. Frunzele sunt frecvent ovale, cu varf ascutit, margini zimtate si nervuri proeminente pe fata inferioara. Florile prezinta o mare diversitate de culori (rosie, roz, galbena, alba, portocalie, mov si bicolore). Exista si o mare diversitate de forme a florilor, parfum si grad de catifelare.
Inflorirea anuala dureaza din mai pana in septembrie.
Raspandire
Genul Rosa are origine in 3 centre: Extremul Orient (China, Japonia, India), Orientul Apropiat (Iran, Siria) si zona estica a Marii Mediterane (Asia Mica). In Europa, trandafirul a fost cunoscut inca din antichitate, fiind foarte mult apreciat Ia greci si romani pentru frumusetea si parfumul florilor.
Lucrarile de creare de noi specii, varietati si soiuri prin hibridari si selectie, au avut Ia baza cateva specii din flora spontana: Rosa centifolia, R. gallica, R. alba etc.
Organele utilizate: Flores Rosarum – petalele florilor.
Recoltare
Formele ameliorate sunt reprezentate prin soiuri cu o singura infIorire pe an (neremontante) si soiuri cu inflorire repetata in cursul anului (remontante). Florile destinate taierii pentru buchete si decorantiuni interioare sunt recoltate in faza de boboc, iar cele destinate distilarii uleiului eteric se recolteaza in faza de inflorire deplina, cand continutul de ulei este maxim.
ContinutuI chimic
v ulei eteric (0,06 %) cu urmatoarele componente odorante: citronelol (40-60%), geraniol (15 %), eugenol, nerol, linalool, citral, farnesol, acetati (de citronelil, geranil, neril)
v coloranti antocianici (cianidina, peonidina);
v derivati flavonici (quercitina);
v taninri;
v acizi organici (galic, citric, malic);
v vitamine (A, B2, C, K, PP);
v saruri minerale (K, Fe, Ca, Mg).
Proprietati terapeutice
Actiunile farmacodinamice ale florilor sunt datorate, in principal, uleiului eteric, antocianozidelor si taninurilor care exercita o gama larga de actiuni terapeutice:
v astringente, cicatrizante, antihemoragice;
v antidiareice, antidizenterice, antihelmintice;
v dezinfectante, antiseptice, antimicotice;
v antiinflamatoare (decongestive);
v antipiretice (febrifuge);
v fortifiante, tonice, mineralizante;
v aromatizante si odorante.
Indicatii terapeutice
v afectiuni pulmonare: astm bronsic, bronsita, raceala, gripa, naduseli, traheita, laringita, tuberculoza pulmonara;
v afectiuni bucale cu micoze Ia sugari (macerat in miere de albine), afte in gura si gat, glosita, stomatite, faringite, amigdalite, fisuri ale buzelor;
v afectiuni ale aparatului digestiv: diaree cronica, dizenterie, dureri de stomac, hemoragii interne, hemoroizi;
v afectiuni cardiace: angina pectorala;
v boli genitale: scurgeri vaginale (leucoree);
v dureri reumatice si de sale;
v afectiuni oculare: iritatii ale ochilor, ochi obositi, inflamatii ale pleoapelor;
v afectiuni dermatologice: acnee, rani.
Forme de utilizare
UZ INTERN
v lnfuzie din 2 lingurite de petale proaspete si zdrobite sau 1 Iingurita de petale uscate Ia 200 ml de apa clocotita; se lasa acoperit 15-20 minute pentru infuzare, se strecoara, se indulceste si se beau 2-3 cani pe zi, dupa mesele principale, pentru a combate diareea cronica, dizenteria, raceala, astmul bronsic, glosita, hemoptizia.
v Apa de distilare sau “apa de roze”, rezultata dupa separarea uleiului eteric prin decantare, se amesteca cu infuzie de pelin alb, pentru a combate durerile de inima, gastrointestinale si de sale.
v Macerat din 10 g de petale proaspete sau 5 g de petale uscate, tinute timp de 3-5 zile in 90 g de miere de albine; se strecoara si se foloseste in tratamentul micozelor bucale Ia sugari, fiind usor tolerat datorita gustului placut (Oxymel rosarum).
v Macerat din 100 g de petale proaspete, tocate marunt, care se pun intr-un vas de sticla, se adauga 150 g de miere de tei sau din flora spontana montana, se amesteca cu o Iingurita pana Ia omogenizare; se acopera vasul si se lasa Ia macerat timp de 5 zile, tinandu-se Ia frigider. Se consuma cate o lingurita dimineata si seara, pentru tratarea afectiuniIor aparatului respirator (astm, bronsectazie). Nu se pastreaza Ia temperatura camerei mai mult de 3 zile, deoarece devine toxic.
v Pasta de trandafiri preparata din 10 g de petale proaspete in 20 ml de apa de roze + 60 g de zahar pudra + 5 g de glicerina. Petalele se trateaza cu glicerina, se mojareaza cu zaharul si se adauga apa de roze pana se obtine o pasta omogena. Se consuma 3-4 lingurite pe zi, in caz de afte din gura si gat, amigdalite, faringite, angina.
v Miere de trandafiri (Mel rosata) din 100 g de petale si 500 ml de alcool 60°; se lasa la macerat 24 ore, se preseaza si se strecoara. Se adauga 900 g de miere de albine si 100 g de glicerina, se pune pe baia de apa si se concentreaza pana Ia 1 kg. Preparatul se foloseste in caz de diaree cronica, angina, iritatii ale gurii Ia copii, afte bucale si alte afectiuni de gat si gura.
v Otet aromatic de trandafiri preparat din 250 g de petale proaspete Ia 200 ml de alcool de 70° + 1800 ml de otet de calitate (eventual din mere). Se lasa Ia macerat 8-10 zile, agitand zilnic de 2-3 ori pentru uniformizare. Se strecoara prin tifon dublu, petalele se storc, iar otetul se trece in sticle brune, bine inchise cu dop. Se consuma cateva picaturi intr-un pahar cu apa pentru dureri de cap, angina, scaderea febrei in raceli, afectiuni in gat (amigdalita, traheita, laringita) si redarea vitalitatii persoanelor lesinate.
v Tinctura din 10 g de petale proaspete puse in 100 ml de alcool de 60° si lasate Ia macerat timp de 10 zile. Se agita zilnic de cateva ori pentru uniformizare, se strecoara si se trece lichidul in sticlute de culoare bruna, bine inchise cu dop. Se consuma cate 10-20 picaturi diluate in apa, pentru tratament in caz de gripa, astm, hemoptizie si dizenterie.
v Dulceata de trandafiri indicata in afectiuni pulmonare si ale cavitatii bucale.
UZ EXTERN
v Infuzie din 3-4 lingurite de petale uscate Ia 200 ml de apa clocotita, cu care se face gargara in afectiuni bucale (stomatite, afte, micoze), comprese in boli de ochi si spalaturi oculare pentru ochi obositi si pleoape umflate (eventual in amestec cu infuzie de museteI sau patlagina), comprese in acnee si pistrui, gargara in dureri de dinti si spalaturi vaginale cu irigatorul in caz de leucoree (poala alba).
v Apa de roze din petale proaspete, utilizata pentru spalaturi oculare cu ajutorul unui tampon de vata sau se pun comprese cu pansamente sterile in afectiuni oculare, dureri de dinti, eczeme si urticarie.
v Apa de roze din 2 kg de petale proaspete si bine strivite care se infuzeaza in 1 litru de apa clocotita si se lasa Ia macerat timp de 24 ore. Se strecoara, se adauga 200 ml de alcool de 60° si 8 g de sulfat de zinc si se foloseste pentru masaje prelungite pe piele, in vederea tonifierii tesuturilor sau intra in compozitia diverselor preparate cosmetice.
v Apa de roze contra pistruilor din 300 ml de apa de roze + 25 g de flori de portocal + 150 ml de glicerina + 25 ml de alcool de 60° + 2,5 g de caolin. Amestecul se foloseste pentru tamponari de 2-3 ori pe zi contra pistruilor.
v Lotiune antiacneica din 100 ml de apa de roze + 100 ml de alcool camforat. Se foloseste in combaterea acneei, prin frectii usoare in fiecare seara, dupa demachiere.
v Lotiune contra matretii din 500 ml de apa de roze + 500 ml de rom + 25 ml de amoniac. Amestecul serveste Ia frectii, de 2-4 ori pe saptamana, pentru a combate matreata capului.
v Lotiune tonica din 200 ml de apa de roze + 50 ml de lapte de migdale + 4 g de sulfat de aluminiu. Amestecul se utilizeaza prin frectii usoare pe tenuri pentru combaterea ridurilor.
v Otet aromat de trandafiri din 100 g de petale uscate in 1 litru de otet de de vin, Ia care se adauga 3-5 g de radacini de stanjenel; se macereaza 10 zile Ia soare, agitand zilnic de 2-3 ori. Se foloseste ca frectii in dureri reumatice si raceli, inflamatii ale tesuturilor lezate, rani si ulceratii sau in comprese pe frunte, pentru dureri de cap si insolatii.
v Macerat din 50 g de petale proaspete sau 25 g de petale uscate se pun Ia macerat in 200 ml de vin rosu, timp de 10 zile. Se foloseste in gargarisme (pentru stomatite), in lotionari pentru intretinerea parului si in irigatii vaginale pentru combaterea leucoreei.
v Tinctura din petale proaspete in alcool de 60°, pentru frectii cutanate cu rol cicatrizant in acnee si rani.
v Miere rozata din 100 g de petale uscate care se fierb 3 minute in 1 litru de apa; se strecoara, se adauga 1,5 kg de miere si se foloseste in afectiuni bucale (stomatite, aftoza, micoze), mai ales Ia copii.
v Unguent din 20 g de petale de trandafiri uscate si macinate, care se amesteca cu 10 g de untura rece; se lasa sa macereaze 2 zile, se incalzeste Ia foc lent si se mai adauga 20 g de pulbere de petale. Dupa amestecare se foloseste Ia ungerea buzelor crapate sau a fisurilor de pe mamelonul sanilor.
Alte utilizari
v In cosmetica se folosesc creme, unguente si lotiuni pentru tratamentul tenurilor uscate.
v Obtinerea de parfumuri fine cu compozitii florale, orientale, chypre.
v Aromatizarea produselor de cofetarie (deserturi, dulciuri, dulceata, serbet) si a bauturilor nealcoolice si alcoolice (siropuri, limonade, lichioruri).
v Aromatizarea tutunurior fine.
v Decorarea parcurilor si gradinilor, fiind cultivate pentru frumusetea lor coloristica si parfumul fin emanat. Intra in alcatuirea unor rabaturi, borduri, platbande, pergole, portice sau sunt plantati in containere, ghivece, jardiniere, vase stradale sau suspendate, pe terase, balcoane, balustrade, holuri de hoteluri, restaurante si apartamente spatioase.
v Ca flori taiate sunt preferate Ia diferite evenimente (nasteri, casatorii, aniversari, festivitati, vizite etc).