Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ
Menta este una dintre cele mai vechi plante, cunoscuta si utilizata cu milenii in urma in scopuri aromatizante si pentru vindecare. Egiptenii o foloseau inca din anul 1550 i.Hr. Originile ei legendare erau descrise in mitologia greaca. In credinta populara a crestinilor, menta era considerata o iarba sfanta, daruita de Iisus Hristos Apostolului Petru pentru a-si potoli setea in calatoria facuta impreuna intr-o pustietate lipsita total de apa. In prezent sunt cunoscute numeroase subgenuri, specii si varietati de menta, fiecare avand proprietati distincte din punct de vedere biologic si terapeutic.
Astazi sunt mult apreciate unele preparate alimentare din menta si anume salatele si sosurile din Anglia, cocktailurile din Statele Unite, ruladele din Vietman si salatele din China.
In secolul al XIX-lea, Lemery a emis ipoteza ca denumirea genului ar deriva de la cuvantul latin „mens“ – „minte“, tinand seama ca planta are proprietatea de a fortifia creierul si de a inviora gandirea si memoria.
Carl Linné (1751) descria 10 specii si trei varietati de menta, iar Alphonse de Candolle a grupat formele de menta in patru subgenuri (Terminalis, Arvenses, Eriodontes, Pulegium) si a descris 29 de specii si 31 de varietati.
In flora Romaniei sunt prezentate 8 specii si 7 hibrizi, dintre care cele mai raspandite sunt Mentha de apa (Mentha aquatica), menta salbatica (Mentha pulegium), menta dulce (Mentha viridis), menta creata (Mentha crispa) si, mai ales, menta alba sau izma buna (Mentha piperita). Toate speciile de menta au, practic, proprietati terapeutice asemanatoare, avand comun mentolul (in proportii diferite din componenta uleiului eteric), precum si alte componente biochimice.
La Mentha piperita, denumirea de specie deriva de la cuvantul latin „piperus“ – „iute“, „piperat“, cu aluzie la mirosul si gustul arzator, cu toate ca planta nu are nimic comun cu iuteala piperului si este racoritor si puternic aromat.
Mentha piperita este de origine engleza, fiind rezultata din incrucisarea dintre Mentha aquatica si Mentha viridis. Nu creste in flora spontana, ci este cultivata, in principal, in tarile sud-europene, dar si in America de Nord si Asia. Cele mai mari tari cultivatoare sunt Anglia, Spania, Italia, Portugalia, Franta, Statele Unite, Tunisia, Maroc, Turcia, Argentina, Brazilia, China si Japonia.
In Romania, gaseste conditii favorabile de vegetatie in toate zonele naturale, preferand solurile usoare, afanate, fertile, aluviare, locuri umde, desecate si usor umbrite. Se cultiva, mai ales, in Campia Timisului, sudul Olteniei, Campia Burnazului, Baragan, Dobrogea si Tara Barsei. In fiecare din aceste zone, menta este cunoscuta sub o multitudine de denumiri populare.
Recoltarea mentei, numai in zilele insorite
Intr-o descriere succinta se poate arata ca menta este o planta erbacee, perena, cu tulpina subterana din care iau nastere stolonii orizontali. Tulpina aeriana este erecta, ramificata, inalta de 30-80 cm, cu 4 muchii, de culoare verde sau violacee. Frunzele au culoarea verde-inchis, cu perisori pe ambele fete, cu miros patrunzator, aromatic, intepator si racoritor, dat de celulele secretoare, situate pe ambele fete ale limbului.
Florile sunt albe, roze sau violacee.
Recoltarea partilor aeriene se face cand sunt deschise 20-30% din flori, atunci cand planta are cel mai ridicat potential terapeutic. Pentru extragerea uleiului eteric, recoltarea se face in zile insorite, dupa ora 10 dimineata, dupa ce s-a ridicat roua, cand 50% din plante sunt inflorite si au continut maxim de ulei in frunze. Uscarea se face in incaperi bine aerisite, in strat subtire. Produsul, bine uscat, pastreaza culoarea verde si miros puternic.
Continutul chimic
Frunzele recoltate, impreuna cu partile superioare ale tulpinii, contin, in principal, ulei eteric si materii tanante. Cantitatea de ulei eteric variaza intre 0,2-0,6% in frunzele proaspete si 1-3,5% in frunzele uscate, asigurand o productie mondiala de circa 5.000 de tone anual.
Uleiul contine circa 40 de componente odorante, dintre care 26 compusi se gasesc si in speciile cultivate in tara noastra. Principalul component al uleiului eteric este mentolul. In menta cultivata in Romania, mentolul reprezinta circa 40-60%, in timp ce in menta japoneza (Mentha canadensis var. piperascens) exista peste 80% din cantitatea de ulei volatil.
Pe langa ulei eteric, exista alte substante biochimice cu actiuni specifice in tratamentele medicale:
– taninuri (5-8%), substante amare, compusi antibiotici;
– flavonoide (hesperidina), polifenoli, tocoferoli, carotenoizi;
– acizi organici (cafeic, fenolic, ursolic, clorogenic, nicotinic, piruvic);
– acizi grasi (oleic, linoleic, oleanolic);
– glucide (galactoza, fructoza, rafinoza, zaharoza, glucoza);
– vitamine (A, C, D, PP);
– saruri minerale (8-12%) cu K, P, Ca, Mg, Fe, Mn, Cu, Zn.
Rolul sarurilor minerale, indeosebi K, Ca, Fe, si cel al vitaminelor sunt deosebit de importante in cresterea tonusului muscular si a imunitatii.
Proprietatile terapeutice
La nivelul aparatului digestiv exercita actiuni antiseptice, antibacteriene, antivirale, antifermentative, antidiareice, antispastice, stomahice, gastrice, hepatice, carminative, coleretice, decongestive, astringente, anticolitice, antivomitive, vermifuge, tonic-eupeptice, racoritoare.
La nivelul aparatului respirator exista efecte expectorante, bacteriostatice, decongestive, antiastmatice, antitusive si sudorifice.
In sistemul nervos, menta intervine prin actiuni fortifiante, stimulatoare, excitante, antispasmodice, decontractante, tranchilizante si sedative.
In afectiuni dermatice actioneaza ca analgezic, revulsiv, antiseptic si racoritor al pielii.
Impotriva cancerului, menta actioneaza prin proprietatile antioxidante.
Efecte aromatizante in alimentatie
In alimentatie, menta este folosita la aromatizarea bauturilor alcoolice (lichioruri) si a bauturilor nealcoolice (sucuri), la prepararea unor dulciuri, bomboane, creme, produse lactate, salate, sosuri pentru fripturi de miel si a altor produse alimentare.
Lichiorul de menta se prepara prin macerarea timp de 14 zile a 200 g frunze proaspete la un litru alcool absolut; se filtreaza si se amesteca cu siropul preparat din 600 g zahar si 500 ml apa.
In fabricarea gumei de mestecat, cu efecte aromate si racoritoare, menta este principalul component.
Utilizata la prepararea pastei de dinti, datorita proprietatilor antiseptice
In cosmetica se utilizeaza uleiul eteric pentru fabricarea pastelor de dinti, spume de ras, lotiuni dupa ras, lotiuni pentru par, creme, rujuri de buze, sapunuri de toaleta. In combinatii cu alte produse intra in retetele apelor de gura cu proprietati antiseptice si racoritoare, cu efecte in tratarea infectiilor orale si a halenei bucale.
In parfumerie, uleiurile de menta pot induce efecte calmante si racoritoare (ex. in produsele after-shave), cat si senzatia de prospetime subtila din nota de debut.
La prepararea parfumurilor feminine, uleiul eteric de menta este un component important intr-o serie de parfumuri fine cum ar fi: Halston, Armani, Polo Sport Women si Lauren, alaturi de alte uleiuri eterice (galbanum, ananas, tagetes, bergamote).
In parfumurile masculine, uleiul de menta este principalul component la categoria Chypre fiind prezent in Metropolis, Aqua Velva Ice Blue, Polo Sport, Lacoste Booster etc.
De remarcat ca, in prezent, cel mai important producator de ulei eteric pentru parfumerie sunt SUA, care controleaza circa 95% din productia mondiala, restul de 5% fiind produsa in Italia, Bulgaria, India, Algeria, Australia si Japonia. Pretul uleiului pleaca de la 35 euro/kg, ajunge la 45 euro pentru uleiul american si 75 euro pentru uleiul englez din soiul Micham.
In prepararea produselor farmaceutice, uleiul sau mentolul este folosit ca agent aromatizant, corector de gust al unor medicamente, anestezic local, carminativ, antiseptic si antitusiv.
Dezodorizant pentru incaperi, prin imprimarea unui miros racoritor si in asternuturi pentru indepartarea unor insecte (purici, molii).
In zootehnie se foloseste un furaj valoros din rezidiul ramas dupa extragerea uleiului, avand 18% proteine si 40% grasimi brute.
In medicina veterinara este utilizata infuzia din 30 g frunze uscate la 1 litru apa clocotita, avand efecte in indigestii si colici la cabaline si caprine sau contra sterilitatii acestora. Pentru intarcarea vacilor se da timp de 15 zile cate un pumn de menta in furaj, la intervale de doua zile.
Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 23.09.2009.
Sursa imagine: Comli.com