Familia Boraginaceae
Alte denumiri populare: iarba lui Tatin, gavat, iarba baloasa, iarba intaritoare, salacina neagra, mierea ursului, lutatina, nadar, radacina lipitorii, tatana, zlac.
Descriere
Planta erbacee, perena care are in sol un rizom scurt si gros, de culoare neagra, prelungit cu radacini lungi de 25-30 cm si groase de 1-2 cm, ramificate, carnoase, negre la exterior si alb-galbui in interior. Tulpina este erecta, inalta de 30-120 cm, ramificata, muchiata, paroasa. Frunzele sunt mari, aspre, paroase pe ambele fete, lungi de 15-20 cm, dispuse altern. Florile au culoarea rosie-violacee sau roz-pal, grupate in raceme scurte in forma unei cozi de scorpion.
Inflorirea are loc in lunile mai-iunie.
Raspandire
Planta creste pe soluri grele, argiloase, cu apa stagnanta, pajisti, fanete, santuri, zavoaie, mIastini din luncile raurilor curgatoare, margini de paduri, drumuri, garduri, cariere de pietris, din zona de campie pana in zona montana inferioara.
Organele utilizate: Herba et Radix Sympliyti – partea superioara a plantei cu flori si frunze si rizomul cu radacini.
Recoltarea
Herba se taie inainte si dupa inflorire (lunile aprilie-august) si se usuca la umbra. Radacinile se recolteaza primavara (lunile martie-mai) si toamna (septembnie-noiembrie), se curata, se spala, se taie in fragmente de 10-15 cm, eventual despicate si se usuca rapid la soare, in poduri acoperite cu tabla, incaperi bine aerisite sau in uscatorii artificiale la 40-50°C. Dupa uscare, radacinile devin galbui in interior.
Continutul chimic
v alantoina (derivat din metabolismul purinelor);
v mucilagii, glicozizi (consolidina, consolicina), taninuri, colina, gumirezine, sitosteroli;
v alcaloizi (simfitocinoglozina, coniferina, chelidonina, cheliritina, sanguinarina, sparteina, potopina);
v glucide solubile, amidon, inulina, aminoacizi, asparagina;
v vitamine (C, A);
v acizi organici (rozmarinic, dihidrocafeinic);
v saruri minerale (Ca, K);
v substante carcinogene (simfitina, care poate provoca tumori canceroase).
Proprietati terapeutice
v expectorante, emoliente, antitusive, calmante (datorita mucilagiilor);
v anticanceroase, antitumorale, cicatrizante, antiinflamatoare, astringente, decongestive, regeneratoare de tesuturi (datorita alantoinei);
v antispastice, antidiareice, antidizenterice, hemostatice, antimitotice, imunostimulatoare.
Actiuni specifice
v afectiuni respiratorii: bronsite, tuse spastica, pneumonie, pleurezie, astm bronsic, tuberculoza;
v afectiuni digestive: ulcer gastric si duodenal, gastrite hiperacide, colici abdominali, boli de ficat si vezica biliara, diaree, dizenterie, hemoragii digestive, hemoroizi;
v circulatie periferica deficitara, purificarea sangelui, psoriazis, diabet;
v boli de rinichi, menstruatii neregulate;
v reaumatism, guta, artrite, spondilite, discopatii, paralizii;
v abcese dentare, gingivite, dureri in gat, inflamatii bucale, sinuzita;
v afectiuni dermatice: rani, arsuri, inflamatii, fracturi, contuzii, echimoze, ulceratii varicoase, furunculi, inflamatii ale incheieturilor, intepaturi de insecte, cancer de piele si mamar.
Observatii: Consumul intern in exces prezinta pericole potenliale, intrucat alcaloizii devin toxici sau carcinogeni la nivelul ficatului.
Forme de utilizare
UZ INTERN
v Infuzie din 1 lingura de frunze uscate la 250 ml de apa clocotita; se lasa sa infuzeze 5 minute, se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi, in inghitituri rare, avand actiune calmanta si cicatrizanta in ulcer gastric. Efectul creste daca se foloseste amestecul din 100 g de frunze de tataneasa + 50 g de flori de galbenele + 50 g de troscot.
v Infuzie din 2 lingurite de radacini uscate si macinate, care se tin peste noapte in 250 ml de apa rece; dimineata se incalzeste usor, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri pe zi, in inghitituri rare, cu efecte in bronsite, hemoragii interne si alte afectiuni digestive.
v Decoct din 1 lingurita de radacini uscate si macinate la 250 ml de apa rece; se fierbe 20 minute, se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi, dupa mesele principale, cu efect calmant si expectorant in bronsite, tuse, gastrite hiperacide, ulcer gastric si duodenal.
v Decoct din 20 g de pulbere de radacini in 1 litru de apa rece; se fierbe 10-15 minute, se lasa sa infuzeze 10 minute, se strecoara, se indulceste si se beau 2-3 ceaiuri pe zi in tuse, hemoptizie, tuberculoza, metroragii usoare, diaree, dizenterie, hemoroizi, guta si unele forme de cancer (datorita actiunii antimitotice a alantoinei). In afectiunile respiratorii, efectul creste prin combinare cu patlagina, nalba si tei.
v Sirop de tataneasa din 200 g de radacini si rizomi uscati si macinati in 1 litru de apa fierbinte; se lasa sa macereze 12 ore, se strecoara, se adauga o cantitate tripla de zahar si se fierbe Ia foc lent pana se obtine un sirop concentrat. Se consuma cate 4-5 linguri pe zi in afectiuni respiratorii.
v Vin de tataneasa din 2-5 radacini proaspete, care se taie fin si se macereaza in 1 litru de vin alb timp de 6 saptamani. Se bea in afectiuni pulmonare.
UZ EXTERN
v Decoct concentrat din 20 g de radacini uscate si macinate la 1 litru de apa rece sau 2-3 linguri de pulbere la 250 ml de apa; se fierbe 5-10 minute, se strecoara si se foloseste sub forma de comprese, cu rol decongestiv, astringent si cicatrizant in arsuri, plagi, inflamatii, ulcer varicos, hemoroizi, guta, tenuri iritate si grase.
v Tinctura din pulbere de radacini pusa intr-o sticla cu alcool de 40º; se lasa la macerat 14 zile, se strecoara si se foloseste ca frectii in reumatism, artrite, contuzii, fracturi si echimoze.
v Gargarisme cu infuzie din 40 g de amestec, in parti egale, cu radacini de tataneasa, flori de musetel, herba de coada soricelului si de pelin la 1 litru de apa clocotita; dupa infuzare 10 minute, se strecoara si se fac spalaturi bucale in abcese dentare, stomatite si angine.
v Irigatii vaginale cu infuzie (30 g la litru) care se macereaza 12 ore si se folosesc in vaginite si metrite.
v Comprese cu macerat din 150-200 g de radacini la 1 litru de apa; se lasa la macerat 12 ore, se strecoara si se foloseste in dermatite, plagi, eczeme, psoriazis, zona Zoster, fracturi de maini sau picioare, rani, catar pulmonar, cu efect datorita prezentei alantoinei.
v Cataplasme din frunze proaspete, spalate si zdrobite pe un suport de lemn; se fierbe usor in apa calda pana se obtine un terci. Se aplica local pe membre paralizate sau amputate, reumatism, flebita, ulcer varicos, periostita si tumori canceroase,
v Cataplasma din radacini proaspete care se strivesc si se aplica pe rani, arsuri, fisuri anale si de mameloane, ulcere de gamba, inflamatii, contuzii, fracturi, afectiuni articulare, escarele, intepaturi de insecte si tumori canceroase ale pielii.
v Cataplasma din radacini spalate, taiate marunt si fierte intr-o oala cu apa pana scade la jumatate; se amesteca cu faina de orz, se intinde pe o panza, se stropeste cu spirt si se leaga cu atele din lemn pe zona fracturata. Legatura se tine 48 ore si se schimba la 2 zile pana la vindecare.
v Pulbere din radacini uscate, care se aplica pe fisuri anale, rani, eczeme sangerande, arsuri, varice crapate.
v Bai complete sau de sezut cu 500 g de frunze proaspete sau uscate la 5 litri apa rece; se lasa la macerat 12 ore, se incalzeste pana la fierbere si se rastoarna in apa de baie cu efecte in dureri reumatice, guta, discopatie lombara, circulatie periferica deficitara, picioare reci, hemoroizi externi.
v Unguent de tataneasa din 100 g de pulbere de radacini care se oparesc cu 300 g de untura de porc sau margarina fierbinte; se lasa sa macereze 10-12 ore intr-un vas acoperit, se reincalzeste si se strecoara printr-o panza sau sita deasa. Se toarna in borcane mici care se pastreaza in frigider si se foloseste in ulcer varicos, plagi atone, varice sangerande, ulcer de gamba si hemoroizi.
v Alifie de tataneasa din 50 g de radacini uscate si macinate care se pun la macerat in apa rece timp de 2 ore. Separat se topesc 25 g de ceara de albine, in care se adauga 100 ml de ulei de floarea soarelui si radacinile macerate. Se lasa acoperit timp de 6 ore, se reincalzeste, se strecoara si se pastreaza in borcane tinute la frigider, din care se aplica pe piele pentru proprietati antiinflamatoare si cicatrizante in ulcer varicos, rani greu vindecabile, contuzii, hematoame, distorsii, traumatisme provocate in accidente sau in competitii sportive.
v Alifie cu 12 g de extract fluid din radacini de tataneasa + 20 picaturi de esenta de bergamote + 20 g de oxid de zinc + 10 g de lanolina + 30 g de vaselina; se amesteca pana la omogenizare si se foloseste in vindecarea ranilor, in ulceratii si ulcer varicos.
Observatii: Dupa tratamentele externe se evita expunerea Ia soare, intrucat pot fi provocate dermatite de contact destul de grave.
Alte utilizari
v Salata de primavara din 200 g de frunze si tulpini fragede taiate fin, condimentate cu piper, chimion, marar, ienibahar, coriandru, cimbru, leustean, melisa sau patrunjel si amestecate cu putin ulei; se consuma in supe sau piureuri.
v Pane din 10 g de frunze proaspete sau 100 g de lastari fragezi, care se toaca si se introduc intr-un aluat facut din 40 g de faina, 10 ml de lapte, un ou batut si putina sare; se prajesc in 30 ml de ulei pana devin aurii.
v In medicina veterinara se recomanda infuzia din radacini, cu care se trateaza ranile si entorsele la cabaline, crapaturile de mameloane la vaci si tulburarile urinare la caprine. La ovine se utilizeaza in tratarea diferitelor afectiuni digestive (tumori si ulcere stomacale, hemoragii interne, hemoftizie, diaree si dizenterie cronica).