LEONURUS CARDIACA L.

Familia Labiatae

Alte denumiri populare: iarba flocoasa, apucatoare, coada leului, catusnita, iarba casunatorii, laba lupului, talpa lupului, lingorica, somnisor, buruiana orbaltului.

Descriere

Planta erbacee, perena, cu rizom lignificat, scurt si gros de 1-1,5 cm din care pornesc radacini brune, subtiri si lungi de 20-30 cm. Tulpinile sunt erecte, inalte pana la 150 cm, in 4 muchii, goale in interior si paroase. Frunzele opuse sunt palmat-lobate (asemanatoare labei de gasca), cu peri aspri si petiol lung. Florile sunt roze, dispuse cate 10-20 in verticile la baza frunzelor din partea superioara a tulpinii.

Inflorirea are loc in lunile iunie-septembrie.

Raspandire

Specia este originara din Asia.

Creste pe marginea padurilor, drumurilor si a cailor ferate, prin zavoaie umede, daramaturi, locuri necultivate din zonele de campie si deal, pana la altitudinea de 600 m.

Organele utilizate : Herba Leonuri – partea aeriana inflorita, fara tulpinile groase si lignificate.

Recoltarea

Varfurile inflorite si ramurile tinere se taie la inceputul si in timpul infloririi (lunile iunie-august). Uscarea se face la umbra, in soproane, pe rame etajate sau in poduri acoperite cu tabla si artificial la 35-40°C. Randamentul la uscare este 3,5-4 : 1. Productia de materie uscata ajunge la 2.500-3.000 kg/ha (in 2 recoltari pe an). Produsul uscat pastreaza culoarea verde-inchis, nu are miros iar gustul este usor amar.

Continutul chimic

v      alcaloizi (leonucardina, stachidrina), heterozide cardiotonice, glicozizi sterolici amari (leonurina), flavone, ulei eteric;

v      taninuri pirogalice (5-9 %), rezine, saponozide, pectine, grasimi;

v      acizi organici (salicilic, tartric, malic, citric);

v      vitamine (A, C, E);

v      saruri minerale.

Proprietati terapeutice

Sunt asemanatoare cu cele ale valerianei, dar de 3 ori mai puternice.

v      sedativ-cardiace si nervoase, hipotensive, vasodilatatoare periferice;

v      antispastice, antiastmatice, expectorante;

v      antiinflamatoare, cicatrizante, astringente, calmante, vulnerare;

v      tonic-generale, stimulatoare.

Actiuni specifice

v      hipertensiune arteriala, nevroza cardiaca, reglarea batailor inimii de origine nervoasa, arterite;

v      neurostenie insomnii, distonii neurovegetative, isterie, anxietate, stari depresive;

v      stari de sufocare in astm bronsic;

v      tulburari de menopauza (climacterium), menstruatii insuficiente, adenom de prostata;

v      reumatism, artrite;

v      colite, indigestii, diaree, meteorism, anorexie;

v      reglarea functiilor tiroidei in boala Basedow;

v      rani, arsuri, contuzii, umflaturi.

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 1 lingurita de herba uscata la 250 ml de apa clocotita; se infuzeaza 2 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri caldute pe zi in afectiuni cardiace pe substrat nervos (nevroza cardiaca), stari depresive, anxietate si insomnii.

v      Infuzie concentrata din 15 g de planta uscata la 200 ml de apa clocotita; se lasa la infuzat 10 minute, se strecoara si se iau cate 3-4 linguri pe zi in stari depresive si nervoase, hipertensiune arteriala, boli pulmonare si renale.

v      Infuzie din amestec, in parti egale, cu talpa gastei, paducel, valeriana si odolean, din care se beau 2 ceaiuri pe zi, dimineata si seara, pentru reducerea tensiunii arteriale.

v      Infuzie din amestec, in parti egale, cu talpa gastei, chimion, fenicul si valeriana, din care se ia 1 lingura la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza acoperit 15 minute, se strecoara, se indulceste dupa gust si se beau cate 3 ceaiuri caldute pe zi in stari nervoase urmate de balonari ale stomacului.

v      Tinctura din 20 g de planta la 100 ml de alcool de 70°, care se lasa la macerat 7-8 zile; dupa strecurare se iau cate 20-30 picaturi de 2-3 ori pe zi, inainte de mesele principale, avand actiune sedativa in nevroze cardiace, diminuarea frecventei pulsului si combaterea tahicardiei, datorata hipertensiunii si anginei pectorale.

UZ EXTERN

v      Infuzie din 25 g de planta la 200 ml de apa clocotita; se utilizeaza sub forma de bai si comprese.

v      Infuzie din 30-50 g de planta la 1 litru de apa clocotita; se utilizeaza sub forma de spalaturi cicatrizante in rani deschise, greu vindecabile.

v      Decoct din 50 g de planta uscata la 1 litru de apa rece; se fierbe si se foloseste sub forma de cataplasme in cicatrizarea ranilor, diminuarea umflaturilor si inlaturarea durerilor de picioare si junghiuri, tinandu-se timp de 2-3 ore.

Alte utilizari

v      Planta melifera de mare importanta, fiind bogata in nectar, furnizand albinelor culesuri de polen care asigura o productie de miere de 230-400 kg/ha, cu miros specific.

Sursa imagine: wikimedia.org