Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ
Proprietatile terapeutice ale strugurilor sunt foarte diverse si au o eficacitate foarte ridicata in tratarea multor afectiuni. Fiind usor asimilabili, strugurii reprezinta excelente produse energetice, musculare si nervoase pentru organism, apoi remineralizante foarte bune, antitoxice, stimulente si decongestive pentru ficat. In egala masura sunt diuretice, laxative si racoritoare.
Dupa datele arheologice, primele inceputuri de cultivare a vitei-de-vie au avut loc in neolitic, cu circa 8-9 mii de ani i.Hr. Arealul principal de cultura a viilor l-a constituit Asia Mica, unde, dupa potop, Noe ar fi cultivat vita-de-vie pe muntele Ararat, din podisul Armeniei, la altitudinea de peste 5.000 de metri. de aici, vita-de-vie s-a extins in tot arealul euro-asiatic.
Biblia aminteste ca Iosua si Caleb s-au intors dintr-o calatorie facuta in Canaan, de unde au adus ciorchini uriasi de struguri. Treptat, cultura vitei-de-vie s-a transmis de la sumerieni, considerati ca pioneri in cultivarea vitei si pregatirea vinului, si a ajuns la caldeeni si babilonieni, la egipteni, greci si daco-geti. Mai tarziu, cultura vitei trece in Italia, Franta, Spania, iar prin intermediul colonistilor s-a raspandit pana in America, Australia, Noua Zeelanda si Africa de Sud.
In prezent, suprafata ocupata cu vita-de-vie pe glob depaseste 8 milioane de hectare, dintre care 60% se concentreaza in tarile Europei. Cele mai mari tari cultivatoare sunt Spania, Franta, Italia, Turcia si Portugalia. Romania, cu 250.000 de hectare, ocupa locul 9 in lume si locul 6 in Europa.
Italienii, cei mai mari producatori de struguri
Strugurii se recolteaza la maturitate, in lunile august-octombrie, pe timp insorit, fara ploaie si fara vant puternic. Exista un mare numar de soiuri si varietati, unele destinate pentru consumul la masa, iar altele pentru vinificatie.
Strugurii de masa erau cunoscuti inca din Antichitate, cand romanii pretuiau, in mod deosebit, curele anuale cu struguri proaspeti. Scrierile ajunse la noi din Antichitate arata ca Hipocrate, Plinius cel Batran si Galenius vedeau in bobul de strugure o pastila tamaduitoare pentru orice boala, iar in vin vedeau o minunata bautura de leac, cu o exceptionala valoare.
In prezent, productia mondiala de struguri depaseste 60 de milioane de tone, cele mai ridicate productii inregistrandu-se in Italia (peste 17 milioane de tone), urmata de Rusia, Turcia, Chile, SUA, Spania si Brazilia.
Valoarea energetica a unui kilogram de struguri echivaleaza cu 700 g carne de vita
Valoarea nutritiva si terapeutica a strugurilor este datorata unui continut chimic foarte bogat, in care predomina zaharuri direct asimilabile (16-17%), acizi organici (malic, tartric, succinic), proteide (0,7-2,1 %), lipide (0,4-1,7%), taninuri, derivati flavonici, materii rasinoase, ceara, vitamine (A, B1, B2, B6, PP, C) si saruri minerale (K, Mg, Fe, Mn, Ca, P, I, Si).
Valoarea energetica este destul de ridicata (720-980 de calorii la 1 kg struguri). Aceasta echivaleaza cu valoarea energetica a urmatoarelor produse alimentare: 300 g paine, 500-700 g carne de vita, 1,2 litri de lapte, 1,2 kg cartofi, 2 kg mere si 3,5 kg tomate.
Efecte curative
Strugurii prezinta o eficacitate foarte ridicata in tratarea urmatoarelor boli:
– anemie, convalescenta, demineralizare, rahitism, astenie si surmenaj;
– tulburari digestive, gastrite, congestia ficatului si splinei, constipatie cronica, litiaza biliara, enterite, dizenterie, intoxicatii cu mercur sau plumb, hemoroizi;
– reumatism, artritism, guta;
– tuse convulsiva, astm bronsic, stari febrile, iritatii ale cailor respiratorii, tuberculoza pulmonara;
– hipertensiune arteriala, ateroscleroza coronariana;
– nefrite, litiaza renala, azotemie, edeme renale, eliminarea acidului uric;
– obezitate;
– favorizarea acuitatii vizuale;
– dermatoze, acnee si reintinerire cutanata.
Curele de struguri, eficiente in obezitate
Cura de struguri proaspeti dureaza 3-4 saptamani si consta din consumul zilnic a 1-2 kg struguri, bine spalati pentru a indeparta substantele pesticide folosite la tratamentele anterioare ale viei. Doza zilnica se imparte in trei parti: cate o treime luate cu o ora inainte de micul dejun si inainte de cele doua mese principale. In obezitate se recomanda ca, din 10 zile, sa se consume numai struguri timp de 2 zile.
Cea mai eficace cura recomanda ca, in primele 2-3 zile, sa se consume cate un ciorchine inainte de cele 3 mese; treptat se mareste doza zilnica, timp de 2-3 saptamani, pana la cantitatea de 3 kg zilnic. Ulterior, se reduce cantitatea de struguri, trecand la alte alimente pana la incheierea sezonului.
Supradoza curei nu este indicata intrucat poate afecta ficatul, care va prezenta stari de surmenaj.
Stafidele obtinute prin uscarea boabelor de la anumite soiuri lipsite de seminte, dau, anual, o productie globala de 4,2 milioane de tone, cele mai mari tari producatoare fiind Turcia, SUA, Australia, Grecia si Iran. Stafidele uscate au aceleasi proprietati terapeutice ca si strugurii proaspeti. Sunt indicate in tratarea afectiunilor pulmonare (pectorale si emoliente), hepatice, renale si vezicale.
Sucul de struguri este superior laptelui din punct de vedere nutritiv
Numit, popular, must, se obtine prin prelucrarea primara a strugurilor ajunsi la maturitate. Anual se produce o cantitate totala de 18 milioane de tone pe tot globul, ceea ce reprezinta cam 30% din productia mondiala de struguri.
Mustul are o valoare nutritiva foarte ridicata, analizele demonstrand ca este superior laptelui prin continutul in zahar, materii azotate, saruri minerale si prin valoarea calorica de peste 900 de calorii la 1 kg. Pe acest considerent, mustul din struguri a fost denumit „laptele vegetal“.
Mustul revigoreaza tenurile obosite
Principalele proprietati terapeutice sunt: tonic-aperitive, nutritive, depurative, stomahice, diuretice, laxative si excelent remineralizante, pentru care se recomanda in:
– anemie, convalescenta;
– tulburari digestive, acidoza, afectiuni hepatobiliare;
– colesterolemie, obezitate;
– reumatism, guta;
– insuficienta cardiaca;
– calmarea durerilor la organele interne.
In caz de intoxicare se bea cate un litru de must nefermentat, timp de cateva zile consecutiv. La obezitate se consuma zilnic cate 700-1.500 ml, timp de 1-2 zile pe saptamana.
Mustul este indicat in revigorarea tenurilor obosite, fiind utilizat sub forma unei lotiuni aplicate pe fata cu ajutorul unor tampoane de vata tinute timp de 10 minute, urmate de o spalare a tenului cu apa si putin bicarbonat de sodiu. Aceleasi efecte are si masca preparata din sucul a 15-20 de boabe de struguri copti, care se amesteca cu amidon de porumb (zeamil); pasta obtinuta, de consistenta smantanii groase, se stropeste cu zeama de lamaie si se aplica pe ten.
Din testarile facute, sucul se dovedeste insa contraindicat in litiaza renala cu concretiuni fosfatice.
Sucul de agurida, bun diuretic
Cura cu must din struguri de buna calitate dureaza 3-4 saptamani si consta din consumul a 3 pahare pe zi, din care jumatate din cantitate se ia dimineata, pe nemancate, iar restul – la cele doua mese principale.
Sucul de agurida (din struguri necopti) se prepara prin diluare cu apa (200 g suc la un litru apa) si se foloseste la prepararea unor alimente sau ca bautura racoritoare. Este indicat in angine, hemoptizie, stari febrile si stomatite. Prin siropare, se utilizeaza ca diuretic impotriva celulitei si obezitatii, scorbutului si icterului.
In uz extern, sucul de agurida se aplica pe zonele din corp neuniform bronzate, asigurand o pigmentare normala.
Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 18.08.2009.
Sursa imagine: Ayeshahaq
