SAMBUCUS NIGRA L., SAMBUCUS RACEMOSA
Familia Caprifoliaceae
Alte denumiri populare: soc negru, soc rosu, coramnic, iboz, haler, hoz, scorpat, soace, usuclu.
Descriere
Arbust cu tulpina inalta de 2-6 m, puternic ramificata. Ramurile sunt lungi si drepte, au scoarta cenusie si maduva alba, spongioasa. Frunzele sunt imparipenat-compuse, cu 5-7 foliole ovale sau lanceolate, ascutite in varf, serat-dintate, glabre. Florile sunt mici, cu 5 petale albe sau verde-galbui, dispuse in corimbe ramificate, late de 20-30 cm, cu ordonarea florilor a acelasi nivel. Fructele sunt bace negre, lucioase, de 6-8 mm in diametru, cu suc violet-purpuriu si gust dulceag-acrisor.
Inflorirea are loc in lunile mai-iulie.
Raspandire
Arbustul este frecvent in flora spontana de la campie pana in zona premontana, pe soluri fertile, bogate in humus. Creste la marginea padurilor de foioase, maracinisuri, malurile raurilor, zavoaie, daramaturi, locuri umede, santuri, marginea gardurilor. In scop ornamental este cultivat in gradini.
Organe utilizate: Flores et Fructus et Cortex Sambuci – flori, fructe si scoarta ramurilor.
Recoltare
Inflorescentele se aduna la inceputul infloririi, in lunile mai-iunie, pe timp frumos, dupa ce s-a ridicat roua si se usuca la soare sau la umbra, cu inflorescentele in sus, intr-un singur strat, acoperit cu hartie, pentru a evita innegrirea. Produsul uscat are miros aromat, gust dulceag-mucilaginos si apoi iute-amarui. Coeficientul de uscare este 5-7 : 1. Se pastreaza in lazi captusite cu hartie si ferite de umezeala. Dupa uscare, inflorescentele se scutura cu mana, iar floricelele se cern, se mai tin la uscare 1 ora si se ambaleaza.
Fructele se recolteaza toamna, in lunile septembrie-octombrie cand au ajuns la maturitate completa. Se usuca in incaperi incatzite, atarnate pe sarma sau artificial la 50-60°C. Coeficientul specific de uscare este 3-4: 1. Scoarta se recolteaza inainte de inflorire sau toamna (septembrie-octombrie) si se usuca in locuri bine aerisite.
Continutul chimic
- In flori:
v mucilagii, saponine, glicozide, flavonozide, rutozide, taninuri, (sambunigrina), heterozida cianogenica, coline;
v glucide, amine;
v acizi organici (acetic, cafeic, malic, ferulic);
v ulei eteric;
v vitamina C (82 mg %);
v saruri potasice.
- In fructe
v glicozizi antocianici (sambunigrozid), caroten (provitamina A);
v vitamina C (46 mg % in fructe proaspete si 330 mg % in uscate);
v glucide, aminoacizi;
v acizi organici (malic, citric, tartric, tanic, cianhidric).
- In scoarta
v taninuri, rezine;
v acizi organici (valerianic).
Proprietati terapeutice
v sudorifice (cu scaderea febrei), emoliente, calmante;
v diuretice, diaforetice, galactogoge, usor laxative;
v antireumatice, antiinflamatoare, antinevralgice, depurative;
v antiseptice extern.
Actiuni specifice
- Florile
v afectiuni ale aparatului respirator: guturai, raguseala, pneumonie, pleurezie, gripa, raceala cronica, tuse, catar bronhial, astm, bronsite, faringite, angine, febra (provoaca transpiratie abundenta si scaderea temperaturii);
v afectiuni digestive: indigestii, balonari, constipatie, dureri de stomac, ficat congestionat, ascita, hemoroizi;
v boli renale: neputinta de urinare, nefrita, litiaza renala, cistita;
v reumatism articular, guta, sciatica, hidropizie;
v mareste cantitatea de lapte la femei care alapteaza;
v trateaza insuficienta cardiaca cu edeme si tulburarile circulatorii;
v afectiuni oculare si ORL: conjunctivita, blefarita, orgelet, rinita, sinuzita, dureri de urechi;
v combate obezitatea (celulita) prin eliminarea apei din tesuturi;
v afectiuni dermatologice: eczeme, furuncule, erizipel, urticarie, abcese, contuzii, edeme, rujeola;
v mareste capacitatea de rezistenta a organismului.
Observatii: florile proaspete nu se utilizeaza, intrucat pot produce inrosirea pielii si a mucoaselor.
- Fructele
v constipatie de natura nervoasa.
Forme de utilizare
UZ INTERN
v lnfuzie din 1-2 lingurite de flori uscate la 250 ml de apa clocotita; se infuzeaza acoperit 5 minute, se strecoara, se indulceste cu miere si se beau 3 ceaiuri fierbinti pe zi, dupa mese, cu actiune sudorifica in gripa, bronsita, raceala, stari febrile, reumatism, guta, sciatica, rujeola si scarlatina. Consumat seara Ia culcare are actiune laxativa in constipatie cronica sau rebela.
v Decoct din flori de soc, indulcit cu marmelada din fructe de soc, este un bun remediu contra durerilor de cap, masele, urechi si amigdalita si contra afectiunilor cailor respiratorii (tuse, guturai, bronsita, laringita).
v Decoct din 1-2 lingurite fructe uscate la 250 ml apa care se bea seara, inainte de culcare, pentru efectul usor laxativ in constipatlile de natura nervoasa, iar sub forma de gargara se foloseste in raguseala.
v Decoct din 15-20 g de scoarta la 500 ml de lapte; se fierbe pana scade la jumatate, se strecoara si se consuma dimineata, pe stomacul gol, avand efect in combaterea viermilor intestinali (ascarizi). Nu se pastreaza de la o zi la alta.
v Otet aromat din 10 g de flori de soc in 1 litru de otet de vin; se lasa la macerat 15 zite intr-un borcan de sticla si se consuma cate o lingura la o ceasca cu apa indulcita, avand efecte diuretice si sudorifice in raceli, pneumonie, reumatism si guta.
v Vin de soc din 150-200 g de scoarta uscata la 1 litru de vin fierbinte; se lasa la macerat 48 ore si se iau cate 50-100 ml pe zi ca diuretic in boli de inima cu edeme consecutive, cistite si hidropizie.
v Suc din fructe proaspete care se consuma seara cate 20-30 g ca diuretic si purgativ.
v Sirop din 100 g de flori la 1 litru de apa clocotita; se fierbe la foc redus cu 1,5 kg zahar, se strecoara si se iau cate 4-5 linguri pe zi, avand efecte laxative, diuretice si sudorifice.
v Fructele uscate de soc (cate 10 boabe de 3 ori pe zi) se consuma in caz de diaree.
v Frunzele uscate de soc servesc la prepararea tigarilor cu efect in renuntarea la fumat.
v Frunzele proaspete (2-3) zdrobite in miere sau fierte in zer combat constipatia la batrani si la bolnavii obligati sa stea mult timp in pat. Excesul de frunze poate fi toxic datorita continutului ridicat in sambunigrina – un glicozid care se descompune in acid cianhidric.
UZ EXTERN
v Infuzie concentrata din 3-4 lingurite de flori uscate la 200 ml de apa clocotita; se foloseste sub forma de bai locale sau cataplasme in abcese, arsuri, furunculoza, umflatuni, degeraturi, erizipel si infectii seroase de pe suprafata pielii.
v Decoct din 50 g de flori la 1 litru de apa; se fierbe 3 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se utilizeaza sub forma de bai pentru inflamatii oculare (orgelet) sau ca inhalatii in gripa si rinita.
v Decoct concentrat din 100 g de flori proaspete la 1 litru de apa rece; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 15 minute si se recomanda in panaritiu, edeme, tumori, flegmoane, ulcere, gangrene si arsuri.
v Decoct concentrat din amestecul cu flori de soc, salvie si rozmarin, folosit sub forma de bai fierbinti cu rol antireumatismal.
v Infuzie din 100 g de frunze proaspete la 1 litru de apa in clocot; se foloseste sub forma de comprese in dureri hemoroidale.
v Unguent din scoarta a doua a ramurilor (stratul de liber) zdrobita si fiarta in untura; se aplica cu rol calmant in favus si basicarea pielii datorita substantelor vezicante.
v Frunze proaspete si zdrobite se aplica sub forma de cataplasme contra intepaturilor de insecte (albine, viespi), a muscaturilor de vipere sau in arsuri si hemoroizi.
Alte utilizari
v Prepararea unor bauturi racoritoare (socata) din un pumn de inflorescente, 1-2 lamai taiate in sferturi, drojdie de bere si 1 kg de zahar la 10 litri de apa; se macereaza 2-3 zile, se strecoara in sticle tinute la rece.
v Prepararea unor creme si clatite cu inflorescente placut mirositoare.
v Prepararea de gemuri, marmelade, dulceturi, jeleuri din fructe coapte.
v Prepararea unor bauturi alcoolice (vin, lichior) din fructe.
v Prepararea siropului de soc din 1 kg de suc de fructe si 1,8 kg de zahar; in timpul fierberii se adauga 50 g de flori uscate pentru aromatizare. Siropul cald se strecoara in sticlute care se pastreaza la rece.
v Flori de soc puse in timpul fermentarii mustului dau vinului un gust muscat.
v Florile de soc puse in lazile cu mere la pastrat le dau un gust placut de ananas, asigurand si prelungirea duratei de pastrare.
v Distrugerea omizilor si a altor daunatori din gradina, cu decoct concentrat din frunze si muguri de soc.
v In hrana pasarilo rde colivie se folosesc fructe coapte.
v In medicina veterinara se folosesc muguri de soc pusi in hrana bovinelor cu indigestii si meteorism. La cai cu boli pulmonare se aplica infuzie din flori, indulcita cu miere, iar la oi reumatice se da infuzie (50 g de flori la 500 ml de apa) consumata in 24 ore.
