Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ
Plopul este un pom impunator, inalt de 25-35 metri, cu diametrul trunchiului de pana la 2 metri. Coroana este larga si rara, cu ramuri rasfirate, acoperite cu o scoarta cenusie, brazdata longitudinal. In scopuri medicinale se folosesc muguri vegetativi, recoltati in lunile martie-aprilie, cand incep sa se umfle, inainte de cresterea frunzelor.
In Romania, plopul ocupa un areal foarte vast, de la campie, pe dealuri si coline joase, pana in zonele submontane, la altitudini de 1.800 de metri. Este frecvent intalnit in paduri, poieni umede, zavoaie, depresiuni, luncile raurilor si Delta Dunarii. Il gasim si in parcuri sau in lungul soselelor si al liniilor de cai ferate, ca element decorativ, fiind preferat plopul piramidal (varietatea italica), cu coroana columnara. Este important de stiut ca plopul poate trai pana la 200 de ani.
Mugurii sunt brun-galbui, ovoizi, ascutiti la varf, luciosi, rasinosi in interior, vascosi si lipiciosi, ca niste cornite asezate pe ramuri. Au miros placut, aromat si cu gust amarui. Uscarea se face in straturi subtiri de 3-4 cm, in magazii uscate si bine aerisite, pe rame acoperite cu hartie sau pe scanduri, evitandu-se lipirea lor. Rasina din muguri este o sursa vegetala de propolis si de aceea se numeste propolisul vegetal. Proprietatile terapeutice ale mugurilor sunt antiseptice, antimicotice, astringente, cicatrizante, epitelizante; antiinflamatoare, calmante, analgezice, expectorante, diuretice, tonice, diaforetice; balsamice, aromatizante in bai. Actiunile specifice ale mugurilor de plop au fost valorificate inca din vremurile indepartate datorita virtutilor terapeutice constatate in decursul timpului.
Mugurii sunt recomandati in combaterea astmului bronsic
In afectiunile respiratorii, mugurii de plop au efecte benefice in bronsite acute si cronice, astm bronsic, tuse de diferite etiologii, traheita, laringita, dureri de gat, gripa, guturai, hemoragii pulmonare si tuberculoza. Se recomanda tinctura din muguri (cate 50-100 de picaturi pe o bucata de paine, de 4 ori pe zi, sau 4 lingurite de tinctura combinate cu 4 linguri de miere, luand cate o lingurita din ora in ora). Tratamentul are efecte de expectorant si fluidizant al secretiilor bronsice, antiviral, antiseptic si stimulent imunitar.
Efect sedativ pentru reumatici
In bolile renale si genitale se actioneaza efectiv in eliminarea excesului de uree si acid uric (la bolnavii de guta sau cu insuficienta renala), in combaterea inflamatiilor si infectiilor cailor urinare, cistite, pielocistite, uretrite, nefrite si litiaza urica. Se recomanda tinctura de muguri (60 de picaturi dizolvate in miere, de 4-5 ori pe zi), cu efecte de eliminare a infectiei, reducerea senzatiei de arsura sau usturime la urinare si pentru favorizarea cicatrizarii tesuturilor lezate si inflamate. La tratament se adauga ceaiuri diuretice (tei, soc, maghiran) sau tinctura de ienupar diluata in apa (1 lingurita la ˝ pahar cu apa) pentru stimularea diurezei, efectul fiind constatat dupa maximum 48 de ore.
In reumatism, spondiloza anchilozanta si sciatica, tinctura prezinta actiune sedativa (in dureri) si antiinflamatoare (in artroze), datorita prezentei salicinei. Se utilizeaza cate 50 de picaturi de 4 ori pe zi, pe stomacul gol, intr-o cura de 2-3 luni. Intrucat salicina este prezenta in mugurii de plop, in scoarta de salcie si in cretusca, este indicata utilizarea acestei combinatii de plante cu efecte sporite in tratarea reumatismului.
In afectiunile tumorale, fibrom, adenofibrom, chisturi si cancere, se recomanda tinctura din muguri de plop (cate 50 de picaturi luate intern de 4 ori pe zi). Extern se pun comprese cu tinctura pe zona afectata timp de 2 ore, la intervale de 2-3 zile. Dupa ce se ridica compresa, pielea se tine in aer liber timp de 15-20 de minute si se unge cu o crema de galbenele. In combaterea cancerului, mugurii au efecte in stimularea imunitatii, in reglarea hormonala si actiune citostatica directa. Se ia cate o lingurita de pulbere de 4 ori pe zi, pe stomacul gol, intr-o cura prelungita de minimum 3 luni.
Tinctura din muguri combate starile de astenie
In afectiunile digestive, tratamentele cu muguri sunt eficiente in ulcerul gastric, diaree, colite de fermentatie si de putrefactie, helmintiaza (infestare cu Giardia) si anorexie (lipsa poftei de mancare). Este eficace tinctura din muguri (50-100 de picaturi) cu care se imbiba bucatele de paine alba, uscata sau prajita. de asemenea, se considera oportuna o cura de 3 saptamani cu pulbere din muguri uscati (cate 3-4 lingurite pe zi, pe stomacul gol).
In bolile sistemului nervos, tinctura (cate 50 de picaturi de 3-4 ori pe zi) actioneaza in dureri de cap, accese de febra si stari de astenie fizica si psihica.
In tratarea afectiunilor dermatice s-au constatat cele mai diversificate efecte, mai ales in leziunile cutanate, rani dureroase, ulceratii atone, ulcere varicoase, arsuri, degeraturi, acnee, herpes, bube dulci, eczeme, micoze, foliculita, hemoroizi, fisuri anale si cancer de piele. Se aplica comprese cu tinctura de muguri care favorizeaza cicatrizarea si vindecarea rapida. Dupa aplicarea compreselor se lasa zona in aer liber pentru a se zvanta, iar apoi se aplica un unguent din muguri pentru refacerea tegumentelor.
Tratamentele sunt recomandate si in candidoze bucale si vulvo-vaginale, in febre eruptive, crampe si dureri musculare (la sportivi), tuberculoza cutanata si crapaturi de piele (buze, sfarcuri mamare, maini si calcaie).
Forme de utilizare
– infuzie dintr-o lingurita de muguri uscati, la 250 ml apa clocotita; se infuzeaza acoperit 15 minute, se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi, avand efecte expectorante (in astmul bronsic), diuretice, antiseptice (in inflamatiile cailor urinare) si calmante (in tratamentul cancerului);
– tinctura din 25 de grame muguri zdrobiti, care se macereaza timp de 10 zile in 100 ml alcool 900; se iau cate 15 picaturi diluate in 50 ml apa, de 3 ori pe zi, cu o ora inainte de mese, contra bolilor respiratorii cu expectoratii abundente, in afectiunile vezicii urinare si in hemoragiile interne;
– vin tonic din 100 de grame muguri zdrobiti, care se macereaza timp de 10 zile intr-un litru de vin alb; se adauga 50 g coaja de lamaie sau de portocala si se beau 3 pahare pe zi, inainte de mese, tratamentul fiind recomandat in caz de tuberculoza pulmonara;
– sirop din 10 ml tinctura din muguri de plop, 20 ml tinctura de roinita si 200 ml sirop din fructe; se consuma cate o lingura de 4-5 ori pe zi, in terapia bronsitei cronice;
– pulbere din muguri uscati si macinati fin, din care se ia cate o lingurita rasa de 3-4 ori pe zi, prin tinere sub limba timp de cateva minute; se recomanda persoanelor care nu tolereaza alcoolul din tincturi si la suferinzii de ficat si cancer. Pulberea are miros identic cu propolisul si este bine tolerata de organism.
Tinctura din muguri zdrobiti, buna pentru frectiile antireumatice
– infuzie concentrata din 200 de grame muguri la 5 litri apa in clocot; se strecoara si se toarna in apa din cada la temperatura de 370C, pentru a face bai generale zilnice, in cure de 3 saptamani, cu rol in vindecarea ranilor provenite din arsuri sau se fac bai de sezut contra hemoroizilor si a fisurilor anale. Se mai foloseste in comprese, cataplasme, gargare (in candidoze locale si faringiene) si spalaturi vaginale (pentru candidoze);
– tinctura din 20 g muguri zdrobiti, macerati timp de 8 zile in 100 ml alcool 700, pentru cataplasme sau frectii antireumatice si in dureri articulare sau musculare (artroze, nevralgii, miozite, contuzii, luxatii, scrantituri);
– unguent din 200 g muguri de plop uscati si zdrobiti in 500 g untura de porc, proaspata si nesarata, cu adaos de 50 g ceara de albine; se strecoara prin tifon si se amesteca pana la uniformizarea alifiei. Se utilizeaza prin ungere de doua ori pe zi, in tratarea afectiunilor de piele (bube dulci, ulceratii infectate, hemoroizi, fisuri dureroase) sau la inflamatii reumatismale si gutoase;
Uleiul trateaza ranile dureroase
– uleiul din muguri se prepara la fel ca unguentul, dar in loc de untura si ceara se foloseste ulei vegetal (200 g muguri zdrobiti se fierb timp de o ora pe baia de apa in 500 ml ulei de floarea soarelui). Se foloseste la ungerea regiunilor dureroase (rani, arsuri) sau la inflamatii si crapaturi (hemoroizi, fisuri anale);
– pulberea din carbune de plop (muguri sau ramuri tinere), simpla sau iodata (5%), se foloseste intern ca absorbant si antiputrid in tulburari de fermentatie gastrointestinale, meteorism, miros urat al gurii si al scaunelor, rani invechite si urat mirositoare. Se aplica pe plagi si ulceratii, mai ales cele supurate, precum si la intretinerea dintilor prin frecare cu periuta. Pusa in saculete mici, pulberea se introduce in vagin pentru tratarea cancerului uterin.
Alte utilizari
– in cosmetica si in parfumerie se folosesc extractele din muguri ca fixatoare de arome, inlocuitoare de labdanum in compozitii balsamice si orientale si pentru tratarea tenurilor acneice;
– in alimentatie se poate utiliza pentru aromatizarea unor bauturi alcoolice;
– pentru dezinfectarea camerelor in care au zacut bolnavii cu afectiuni grave, eventual molipsitoare, se foloseste afumarea cu muguri de plop pusi pe carbuni aprinsi;
– avand proprietati asemanatoare propolisului, se introduce in preparatele farmaceutice destinate tratarii afectiunilor pulmonare si digestive;
– lemnul de plop are capacitatea de a absorbi substantele toxice (metalele grele) din sol;
– lemnul de plop serveste la confectionarea placajului care se acopera cu furnir estetic din lemn de paltin si stejar;
– mugurii de plop reprezinta preferinta albinelor, care extrag materia prima pentru fabricarea propolisului. Acesta este utilizat ca un „chit“ pentru astuparea fisurilor din stup si ca excelent antiseptic.
Dl. Constantin I. Milica este profesor universitar la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) din Iasi. Este specializat in fitoterapie si trateaza anual sute de persoane din toate colturile tarii, prescriind pentru orice boala preparate complexe din plante pe care, cel mai adesea, le ignoram. A salvat oameni carora nu li se mai dadeau sanse de supravietuire, preparatele fiind realizate in laborator, dupa metode stiintifice si dupa atenta analiza a fiecarei afectiuni in parte.
Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 24.05.2009.