PRUNUS SPINOSA L

Familia Rosaceae

Alte denumiri populare: porumbele, porumbe, maracine, cotobrel, curcudel, cenusoara, gusa gainii, scorombar, spin, spinul cerbului, tarn.

Descriere

Arbust spinos, foarte rezistent la ger si seceta, cu tufa densa ce infloreste printre primii arbusti dupa topirea zapezii. Tulpina este inalta de 1-3 m, are numeroase ramificatii laterale, cu scoarta cenusie, putin crapata. Frunzele sunt eliptice, alungite, paroase pe fata inferioara. Florile sunt solitare, cu 5 petale albe care se deschid primavara devreme, inaintea frunzelor. Fructele sunt drupe globuloase, denumite porumbele, de culoare neagra-albastruie, brumate la exterior si pulpa verzuie. Au gust placut, astringent inainte de maturare si dulci-acrisoare la maturare. Fructele raman pe ramuri si in timpul iernii, constituind hrana unor pasari salbatice.

Inflorirea are loc in lunile aprilie-mai.

Raspandire

Arbustul creste pe soluri lutoase, luto-argiloase si locuri pietroase din zone de campie si colinare. Este frecvent in luminisuri si margini de paduri, stancarii, marginea drumurilor si cailor ferate, pasuni, fanete neingrijite, razoare, cranguri din apropierea lacurilor si gradinile satesti.

Organe utilizate: Flores et Fructus Pruni spinosi – flori si fructe.

Recoltarea

Fborile se culeg la inceputul infloririi (lunile aprilie-mai), pe timp uscat, evitand scuturarea petalelor. Uscarea se face la umbra, in strat subtire. Fructele se recolteaza, manual, la maturitate (lunile octombrie-noiembrie), dupa caderea brumei cand se reduce astringenta si creste procentul de zahar. Pentru scopuri medicinale recoltarea poate incepe din luna septembrie cand procentul de tanin este maxim. Uscarea fructebor se face natural, in incaperi aerisite, timp de 10-14 zile si apoi artificial la temperaturi de 60-70°C.

Continutul chimic

a.         In flori

v      flavonoizi (quercetina, kemferol);

v      glicozide cianogenice, glicoferozide;

v      acizi organici;

v      saruri minerale (Mg, K).

b.         In fructe:

v      glucide solubile, pectine;

v      antociani (prunicianina), taninuri, flavonoizi, pobifenoli, rezine;

v      acizi organici (malic);

v      vitamina C;

v      saruri minerale (Mg, Ca, P).

Proprietati terapeutice

a. flori:

v      laxative, depurative, diuretice, calmante in dureri de stomac si in dischinezie biliara;

v      expectorante, sudorifice, antiastmatice;

v      sedative, tonifiante, hipoglicemiante, hipotensive;

v      antiseptice, antiinflamatoare;

b. fructe

v      astringente, antidiareice;

v      dezintoxicante in uremie, guta si artritism.

Actiuni specifice

v      diaree, dizenterie, intoxicatii, tonifierea stomacului (fructe);

v      dischinezie biliara, constipatie (flori);

v      tuse convulsiva, nevroze;

v      afectiuni renale si de vezica urinara, nefrita, cistita, leucoree, guta, stimularea diurezei, dezintoxicarea in uremie;

v      insuficienta cardiaca cu edeme, hipertensiune arteriala, depuratia sangelui;

v      artritism, reumatism, dureri de dinti;

v      eruptii tegumentare.

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 1 lingurita de flori uscate la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri pe zi, dupa mesele principale, timp de 3-4 zile consecutiv, cu actiuni sedative, diuretice, depurative si laxative.

v      Decoct din amestecul de flori si fructe de porumbar: cate o lingurita la 250 ml de apa rece; se fierbe 3 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau 2-3 cesti pe zi cu efecte in tusea convulsiva.

v      Decoct din 1 lingurita (5-6 fructe uscate) la 250 ml de apa rece; se fierbe 20 minute, se infuzeaza 15 minute, se strecoara si se beau 2-3 cealuri pe zi cu efecete in dureri de stomac, diaree, dischinezie biliara, guta, artritism si afectiuni renale.

v      Sirop din 500 g de fructe spalate si fierte 10 minute cu 250 g de zahar vanilat si cateva cuisoare; dupa 24 ore se strecoara si se fierbe inca o data pana se ingrosa si se consuma cate 1 lingura in putina apa, de 3 ori pe zi.

v      Tinctura din flori utilizata in dureri de cap, colici abdominali, hipertrofia inimii, dureri ale cailor urinare, leucoree, dismenoree.

v      Fructe proaspete bine spalate (300-500 g pe zi) se consuma intr-o cura de 10 zile consecutiv pentru continutul ridicat in zaharuri si vitamine.

v      Mustul din fructe zdrobite, folosit pentru oprirea scurgerii sangelui din nas.

v      Decoct din 50-60 g scoarta de ramuri la 1 litru de apa rece; se fierbe 15 minute si se bea cantitatea de 500 ml de ceai pentru efectele astringente si antifebrile in diaree, dizenterie si afectiuni cardiace.

UZ EXTERN

v      Suc sau decoct din fructe proaspete folosite ca spalaturi bucale in stomatite si gingivite.

Alte utilizari

v   In alimentatie, fructele se prelucreaza sub forma de marmelade, compoturi, siropuri, vin, tuica, lichioruri, oteturi, cu actiuni astringente, antiseptice, diuretice, mineralizante si intaritoare ale stomacului, utilizate, de preferat, in cure de primavara.

v      In hrana pasarilor de colivie se dau porumbele coapte.

v     In vopsitorie, pentru colorarea in rosu a fibrelor de in, canepa si lana, se utilizeaza amestecul din scoarta ramurilor de porumbar si prun cu flori proaspete de sovarv, otet si piatra acra.