Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ
Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii au utilizat anumite plante din flora spontana pentru tratarea problemelor de sanatate. Astazi va vom prezenta cateva dintre plantele primaverii recomandate de medicina naturista in prevenirea si tratamentul bolilor cardiovasculare: talpa-gastei, saschiul, ciubotica-cucului si rozmarinul.

In bolile de inima este utilizata la scara larga talpa gastei (Leonurus cardiaca), planta cunoscuta inca din Antichitate pentru proprietatile sedativ-cardiace, ceea ce i-a conferit si denumirea stiintifica de specie cardiaca, data de botanistul Carl Linne, acum 300 de ani. Planta, originara din Asia, s-a raspandit in flora spontana din toata Europa, fiind frecvent intalnita pe marginea padurilor, a drumurilor si cailor ferate, prin zavoaie umede, daramaturi, locuri necultivate din zonele de campie si deal, pana la altitudinea de 600 de metri.

In scopuri terapeutice se foloseste partea aeriana a plantei, recoltata la inflorire si uscata la umbra. Talpa-gastei contine, in flori si frunze, o cantitate mare de alcaloizi (leunucardina, stachidrina), heterozide cardiotonice, glucozizi steroizi amari (leunorina), care ii dau proprietati sedativ-cardiace (de trei ori mai puternice decat valeriana), hipotensive si vasodilatatoare periferice.

Printre numeroasele actiuni specifice, un loc aparte il detine efectul de prevenire si combatere a diferitelor afectiuni, in primul rand legate de bolile cardiovasculare, ca hipertensiunea arteriala, care survine pe un fond de iritabilitate, stari de manie, incordare si certuri. de asemenea, are efecte benefice in nevroza cardiaca, arterita obliteranta si in reglarea batailor inimii de origine nervoasa.

Preparatele din saschiu previn arteroscleroza
Saschiul sau brebenocul (Vinca minor, Vinca major si Vinca hederacea) este o mica planta perena, cu tulpini taratoare, frunze groase si lucioase si flori albastre-violacee. Este frecventa in padurile umede de foioase si tufisuri din regiunile de campie si de deal, pe terenurile grase, fertile si cu umezeala suficienta. In judetul Suceava exista poienite compacte prin padurile din zona Calafindesti, Calinesti, Darmanesti, Straja si padurea Maritei.
Avand frunzele permanent verzi, inclusiv in timpul iernii, saschiul se cultiva prin gradini si in cimitire pentru acoperirea mormintelor, fiind mult apreciata ca planta ornamentala.

In scopuri terapeutice se utilizeaza herba sau numai frunzele recoltate in timpul infloririi. Continutul ridicat in circa 40 de alcaloizi cu nucleu indolic (vincamina, izovincamina, vincina, vincamicina, vincinina) ii asigura proprietati hipotensive, vasodilatatoare, antisclerotice cerebral, spasmolitice, hemostatice si cicatrizante, cu actiuni similare produselor din specia Rauwolfia serpentina.

In primul rand se constata efecte deosebite in reducerea tensiunii arteriale si in reglarea tulburarilor vasculare cerebrale, asigurand oxigenarea normala a creierului si imbunatatirea circulatiei sangvine la nivel cerebral, cu efect in combaterea sclerozei cerebrale. Prin diminuarea ritmului cardiac intervine in tahicardia neuro-vegetativa si in dilatarea arterelor cerebrale pentru stimularea contractiilor inimii si prevenirea aterosclerozei si a congestiei. Efecte benefice se constata si la stari de migrene, ameteli si pierderea memoriei. Este demn de mentionat ca produsele pe baza de vincamina nu produc fenomene secundare.

Se utilizeaza decoctul din 60 de grame frunze la un litru apa care se fierbe doua minute, se infuzeaza acoperit 10 minute si se beau doua-patru cani pe zi, intre mese. Mult indicat este vinul tonic din 100 grame frunze uscate la un litru vin alb care se macereaza 10 zile, eventual cu adaos de frunze de vetrice, flori de musetel si radacini de lemn dulce, din care se ia cate o lingura inainte de mesele principale.

Valoarea terapeutica a acestei plante este atestata si de o specie sora – saschiul roz (Vinca rosea sau Cataranthus roseum), adaptata climatului tropical (mai ales in Insula Madagascar), care contine alcaloizi antitumorali (vinblastina si vincristina) cu proprietati anticanceroase. Planta este cautata mult pentru tratamentul leucemiei acute, boala Hodgkin, limfosarcom, carcinom de san si carcinom embrionar de testicule, desi pretul de livrare este inca foarte ridicat.

Infuzia de ciubotica-cucului are efect de linistire a inimii la hipertensivi
Ciubotica-cucului (Primula officinalis), o admirabila planta din flora spontana, aflata pe pantele montane, prin pasuni si poieni deluroase si de munte, destul de frecventa pe Magura Odobesti si in zona Marasti, Vidra, Paulesti, Vrancioasa, Soveja, Tulnici si Lepsulet. Planta incepe infloritul la venirea randunelelor, etaland buchete de flori galben-aurii, catifelate, parfumate, si incretite in forma de palnioara cu deschiderea in sus. Atat radacinile, cat si florile contin saponozide triterpenice (primulozide), glicozide si flavonozide cu proprietati tonic-cardiace si depurative ale sangelui, atat de necesare in timpul primaverii, dupa alimentatia excesiv carnara din iarna.

Frunzele se recolteaza la inflorire, iar radacinile de culoare alb-galbuie, cu miros caracteristic, se scot din sol fie primavara devreme, fie toamna tarziu. Intrucat pot exista persoane alergice la compusii existenti in planta, este recomandata folosirea manusilor la recoltare si manipulare si spalarea mainilor cu apa, alcool sau eter.

Planta uscata se foloseste in cardiopatie ischemica, inflamarea miocardului si eliminarea toxinelor din sange, consumand infuzii sau vin alb din frunze sau decocturi din radacini (2-3 cesti pe zi).

Infuzia are efecte de linistire a inimii in cazuri de hipertensiune arteriala si tahicardie, fortifica inima si previne inflamarea muschilor inimii sau iminenta atacului cardiac. de asemenea, purifica sangele de substantele toxice acumulate dupa o alimentatie cu multa carne din cursul iernii. Vinul de Primula se recomanda in stari de crize cardiace.

Uleiul eteric de rozmarin este valoros in bolile cardiovasculare cronicizate
Rozmarinul (Rosmarinus officinalis) este valoros prin flori, frunze si ramuri tinere utilizate in boli cardiovasculare. Este un subarbust provenit din zona mediteraneana, fiind considerat “printul aromelor”. Inca din Antichitate a detinut un loc deosebit in ceremoniile de nunta, ca simbol al mariajelor fericite si al dragostei. Faraonii din Egiptul antic ordonau sa se puna ramuri de rozmarin in mormintele lor pentru a le parfuma calatoria sufletului.

In secolul al XIV-lea, batrana regina Elisabeta a Ungariei, in varsta de 72 de ani, bolnava de inima, guta si reumatism, si-a regasit sanatatea si tineretea folosind o reteta numita “apa reginei Ungariei”. Aceasta cuprindea rozmarin, lavanda, menta si maghiran si s-a dovedit a avea efecte miraculoase.

Arbustul are frunze necazatoare, aciculare si pieloase si flori mici cu petale liliachii sau palid-albastre. Fiind sensibil la ger, arbustul va trebui sa fie ocrotit in timpul iernii, desi in sudul tarii ar putea sa reziste in aer liber prin gradini cu expunere sud-vestica si ferite de vanturi dominante. Este cultivat ca planta decorativa, medicinala, aromatica si cosmetica.

In timpul infloririi se recolteaza florile, frunzele si lastarii tineri care contin flavonoide triterpenice, ulei eteric si cetone, cu rol adjuvant in tratarea unor boli cardiovasculare cronicizate: hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica, angina pectorala, reumatism cardiac, reglarea ritmului cardiac, tulburari cardiace pe fond nervos, irigarea creierului, scleroza cerebrala, accelerarea circulatiei arteriale, sufocare prin insuficienta cardiaca, surmenaj fizic si intelectual, lesin si colaps.

Se administreaza sub forma de infuzii, tincturi, vin tonic si bai generale cu ulei eteric pentru reglarea functiilor cardiace si reconfortarea organismului.

Articolul a fost publicat in Ziarul LUMINA din 25 aprilie 2010.

Sursa imagine: kraeutelkessel.de