Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ

Vezica biliara, numita colecist, este un component important al aparatului digestiv, cu o capacitate foarte mica (30-50 ml), dar cu un mare rol fiziologic in tranzitul sucului biliar (bila, fiere). Afectarea vezicii biliare poate duce la boli grave, cu consecinte asupra modului de functionare a intregului organism. Pentru tratarea lor sunt utilizate speciile de plante care au proprietatea de a diminua ritmul de formare si depunere a calculilor (pietre, nisip) sau de a contribui la dizolvarea si eliminarea lor.

Intr-un organism sanatos, fierea este de culoare galbena, alcalina si neiritabila, cu o consistenta fluida sau usor vascoasa. In intervalul dintre mese, fierea se acumuleaza in vezica, intrucat sfincterul Oddi este inchis, iar musculatura vezicii este relaxata.

Intr-un organism bolnav, cu un inalt grad de intoxicare, fierea devine verde-inchis, aproape neagra, si are actiune acida si coroziva asupra tesuturilor. In aceasta stare nu se mai scurge spre duoden, se blocheaza pe canale si provoaca inflamarea ficatului, a vezicii biliare si arsuri in intestine.

Colecistul prezinta boli la fel de agravante si de dureroase ca si ficatul, cuprinzand o gama foarte larga de afectiuni, in primul rand litiaza biliara si apoi colecistita, angiocolita si dischinezia biliara.

Litiaza biliara, cu denumirea de la cuvantul grecesc lithos – piatra, este o afectiune evolutiva care consta din depunerea, zilnica, a circa 500 ml fiere, bogata in colesterol, bilirubina (pigmenti cristalini) si saruri biliare (carbonati si fosfati de calciu). Prin precipitarea cristalelor de colesterol se formeaza calculi mari, iar prin precipitarea bilirubinatului de calciu se formeaza calculi mici, inclusiv nisip.

Boala se manifesta prin dureri violente, mai ales noaptea, dand colica biliara, insotita de crampe, varsaturi bilioase, transpiratii reci si febra. Urina devine inchisa la culoare, ca urmare a deversarii unor pigmenti si saruri biliare. In paralel, persista un prurit generalizat, cu mancarimi pe tot corpul.

Ce recomanda fitoterapia

In faza acuta a durerilor, tratamentul va incepe cu plante antispastice si calmante. Dupa ce durerile au incetat, se recomanda tratamentul cu plante care au proprietati coleretice, colagoge si hepatoprotectoare, la nevoie chiar dezinfectante.

In consumul intern sunt eficiente plantele de anghinare, papadie si sunatoare, luate separat sau in amestec, care au actiuni favorabile si asupra steatozei hepatice.

La acestea se adauga :

– Rostopasca (Chelidonium majus) – contine alcaloizi, taninuri, saponine, saponozide, mucilagii, elemente ce au drept actiuni marirea secretiei biliare, dizolvarea pietrelor biliare si curatirea canalelor biliare in dischinezia biliara;

– Coada-soricelului (Achillea millefolium) – contine: flavonoizi (cosmosina, luteolina), glicoalcaloizi (achileina, moscatina), saponine hemolizante, ulei eteric;

– Albastrelele (Centaurea cyanus) – contin glicozide, substante amare si antociani albastri;

– Musetelul (Matricaria chamomilla) – contine flavonoizi, taninuri, mucilagii, uleiuri eterice, vitamine (B, C) si saruri minerale;

– Menta (Mentha piperita) – contine: flavonozide (hesperidina), polifenoli, taninuri, substante amare, vitamine (A, C, D, PP), saruri minerale;

– Urzica-vie (Urtica dioica) – contine carotenoizi, flavonozide, glicozide, sitosteroli, saponine, acizi organici, vitamine (K, B, E, A, C) si saruri minerale.

Cand calculii s-au redus in volum la circa 3-5 mm in diametru, se adauga in reteta herba de turita-mare si se continua tratamentul inca 1-2 luni, pana la eliminarea totala a pietrelor si a nisipului.

Preparate pentru uz extern

In tratamentele externe sunt recomandate comprese si cataplasme puse pe zona epigastrica cu terci de tataneasa si coada-calului sau cu frunze de varza. Inainte de aplicarea cataplasmei, se unge zona cu ulei sau unguent de galbenele.

Regimul alimentar

Are un rol foarte important, asigurand cresterea rezistentei generale a organismului si evitarea evolutiei bolii spre cronicizare.

In zilele cu crize dureroase, bolnavul nu are pofta de mancare. In aceasta perioada se recomanda o cura cu sucuri naturale de legume (morcov, telina, sfecla rosie), sucuri nefermentate din fructe (mere, prune, struguri, portocale, lamai, capsuni, fragi, agrise, afine), consumate imediat dupa preparare, precum si ceaiuri medicinale indulcite cu miere de albine.

Dupa incetarea crizelor biliare, se introduc in alimentatie produse lactate (lapte dulce, iaurt, branza proaspata de vaci, cas dulce, urda, telemea desarata, smantana). Sunt usor suportate supele de zarzavat (cu cartofi, morcov, varza, patrunjel), supele cu zdrente de ou si faina, legume verzi fierte, salate de legume (lactuca, spanac, patrunjel, ardei gras, tomate, varza), carne de peste slab (pastrav, stiuca, lin, lipan, salau, cod), rasol de vita slaba sau de pasare fara piele, omleta din albus.

Se recomanda gospodinelor ca, in locul prajelilor si a rantasurilor, sa prepare sosuri dietetice, si anume: sosul tomat din rosii si bulion, sosul alb din albus de ou si lapte rece, sosul de zarzavaturi inabusite, sosul caramel din zahar ars folosit la mancaruri din fructe uscate (prune), soteuri de morcov, gris si orez cu lapte, precum si sosul de fructe (mere, visine, cirese, caise).

In alimentatia curenta este indicata o suplimentare de fructe proaspete (mere, visine, capsuni, zmeura), luate in cure de 7-10 zile consecutiv sau sucuri din fructe (mere, lamai).

Dintre legume este bine sa nu lipseasca patrunjelul proaspat, consumat dimineata pe stomacul gol si la fiecare masa. de asemenea, sunt eficiente tomatele servite in salate sau sucuri, ridichile negre si semintele de pepene verde pisate (1-2 linguri pe zi).

La masa se serveste paine prajita, mamaliga, orez, budinci si papanasi.

Evitati grasimile, alcoolul si mesele abundente, mai ales seara

Sunt interzise carnea grasa (de porc, oaie, rata, gasca, pielea de pasare, vanat, raci, peste oceanic), grasimile animale (untura, slanina), pastrama, mezeluri, afumaturi, conserve, creier, rinichi, icre, sardele, drob de miel, supe de oase, branzeturi grase si sarate, condimente iuti (piper, boia, mustar, hrean, ardei rosu), exces de sare, cafea, cacao, ciocolata, inghetate, bauturi alcoolice tari si unele bauturi racoritoare (coca-cola, pepsi-cola).

Fructele si legumele vor fi bine spalate, iar mainile vor fi permanent curate, prin spalare cu apa si sapun, tinand seama ca, pe mainile nespalate, circula intre 10.000 si 100 milioane de microbi pe cm2. Este stiut ca ľ din infectiile hepatice se transmit prin maini murdare.

Necesarul de hrana zilnica va fi impartit in 5-6 mese, la ore regulate, evitandu-se mesele abundente, mai ales cele servite seara, inainte de culcare.

Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 12.01.2010.

Sursa imagine: WholenessHealing.net