Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ

Scortisoara a fost un component principal in terapia medicala asiatica de mii de ani, constatandu-se efecte benefice in multe afectiuni. Pentru buna functionare a aparatului digestiv are rol in combaterea balonarilor si aerofagiei, indigestiei, diareii, precum si a crampelor la nivelul abdomenului superior. de asemenea, are rol stimulativ al secretiei salivare si gastrice si al miscarilor intestinale (peristaltism).

Scortisoara este unul dintre cele mai vechi condimente, cunoscute inca din Antichitate. Provine de la un arbore vesnic verde care creste in regiunile tropicale, unde temperatura aerului nu scade sub 15 grade Celsius.

In culturi intensive exista doua specii: scortisoara de Ceylon (Cinnamomum zeylanicum), originara din India si din insula Ceylon si extinsa in cultura in Malaezia si insulele africane Madagascar si Seychelles, si scortisoara de China (Cinnamomum cassia), originara din sudul Chinei si preluata in cultura in Vietnam si India.

Arborele are inaltimea de 10-15 metri, este foarte ramificat, dar se fasoneaza manual la anumite perioade, pentru a forma o coroana robusta, cu numerosi lastari. Frunzele sunt persistente, groase si aspre. Florile mici si albe au forma unor cupe, grupate in manunchiuri. Fructele au forma de ghinde.

De la arbori in varsta mai mare de 8 ani se recolteaza scoarta de pe tulpini si de pe ramuri, lasand arborele sa creasca in continuare. Detasarea scoartei se face in sezonul ploios, pentru a usura operatia de recoltare. Materialul cel mai bun este folosit in scopuri condimentare, iar restul este destinat obtinerii uleiului eteric printr-o tehnica speciala de distilare si redistilare.

Scoarta uscata se livreaza sub forma unor suluri alcatuite din 8-10 scoarte rotunjite, puternic aromate, cu gust intepator si dulceag.

In paralel, se recolteaza frunzele de pe partea opusa a coroanei, care se usuca si se distileaza, pentru a obtine uleiuri eterice cu compozitii diferite, avand un randament pana la 1,8%.

Productia mondiala a uleiului din scoarta de Ceylon este de 5 tone anual, care se valorifica cu 350 de euro/kg, in timp ce productia de ulei din scoarta Cassia este de 150 de tone/an si se valorifica cu 45 de euro/kg.

Proprietatile terapeutice ale scoartei si ale uleiului

In scoarta exista un ulei eteric (care da aroma), precum si mucilagii, taninuri, timol, cumarina si acizi organici (benzoic, cinamic, salicilic).

Uleiul din scortisoara de Ceylon are in compozitie dominanta aldehida cinamica (70-85%), eugenol si camfor, precum si compusi de natura terpenica (pinen, felandren, linalool, limonen, terpineol, cariofilen si vanilina).

Uleiul din scortisoara de China are o compozitie diferita, fiind mai bogat in cumarina si aldehida metoxicinamica, dar mai sarac in eugenol si hidrocarburi monoterpenice.

Frunzele arborilor contin foarte mult eugenol, dar mai putina aldehida cinamica.

Proprietatile terapeutice ale scoartei si ale uleiului sunt foarte variate: excitante, stomahice, antiseptice, bactericide, fungicide, dezinfectante, carminative, antispastice, vermifuge, antidiabetice, analgezice, stimulente cardiac si antiinflamatoare.

Efectele medicinale

Precum majoritatea condimentelor, scortisoara impiedica dezvoltarea bacteriilor din stomac si stimuleaza pofta de mancare.

In caz de indigestii si crampe dureroase se recomanda uleiul eteric picurat pe un cub de zahar sau o bautura cu insusiri stimulatoare, care contine cateva picaturi de tinctura din scortisoara (preparata prin macerarea a 20 g praf in 100 ml alcool 400 timp de 10 zile).

In bolile respiratorii vindeca tusea, gripa si raguseala si combate germenii care provoaca infectiile tractului respirator (se recomanda infuzia de scortisoara, cuisoare, preparata din cate o lingurita din fiecare la 250 ml apa clocotita si infuzata timp de 15 minute). La bolnavii de gripa asigura un somn linistit si alina durerile de cap, prin masarea tamplelor cu ulei.

In diabetul zaharat s-a constatat o crestere de 20 de ori a capacitatii insulinei de a metaboliza glucoza la nivelul celulelor adipoase (se ia sub forma de pulbere, zilnic, cate un varf de lingurita sau se introduce intr-un pahar cu suc de fructe neindulcit).

Ca element din farmacia naturii, scortisoara:

– alunga oboseala fizica si intelectuala si starile de stres nervos;

– calmeaza durerile reumatismale, artrozice si nevralgiile, avand efecte relaxante dupa masajul cu ulei;

– combate unele afectiuni genitale (dismenoree, metroragii) aparute la eforturi fizice sau in timpul sarcinii;

– amelioreaza durerile de dinti si masele prin tamponari locale cu tinctura de scortisoara (eventual diluata);

– contribuie la vindecarea ranilor.

Atentie, insa! Persoanele care sufera de ulcer gastrointestinal in faza acuta, precum si femeile gravide vor evita consumul de scortisoara, mai ales in doze mari, care produc insomnii si depresii psihice.

Ce preparate recomanda fitoterapia?

Ca forme de utilizare, in afara de infuzie si pulbere macinata, se mai prepara:

– lapte de scortisoara pisata si amestecata cu pudra de nucsoara, ghimbir si cuisoare (in parti egale), care se pun intr-un pahar cu lapte fierbinte;

– ulei de scortisoara din 3-4 batoane pisate intr-un mojar, care se macereaza in 100 ml ulei comestibil (de floarea-soarelui sau masline) timp de 10 zile;

– lichior din doua batoane de scortisoara, 15 cuisoare, o lingurita nucsoara si cateva frunze de menta, care se macereaza in sherry timp de 10 zile si se consuma inainte de mese, contra bolilor respiratorii (tuse, gripa, raguseala).

Condimentul stimulent al poftei de mancare

In domeniul alimentar se folosesc scoarta, pulberea si uleiul eteric ca ingrediente aromatice si condimentare pentru supe, sosuri, preparate din carne, salate cu tomate, dulciuri, produse de patiserie, cofetarie si panificatie (paine, cornuri), precum si in bauturi alcoolice (lichioruri, vermuturi) si nealcoolice, de tip Cola.

Scortisoara satisface pofta de dulce, fiind utila la persoanele cu glicemie ridicata (se rontaie in gura bucati sfaramate de scoarta).

Avand un continut ridicat de calciu, scoarta se presara peste fulgii de cereale de la micul dejun, marind pofta de mancare.

Utilizari in industrie si cosmetica

In cosmetica, uleiul de scortisoara intra in compozitia unor ape de gura, rujuri, paste de dinti, unguente si lotiuni pentru maini si picioare, avand rol de a stimula circulatia sangelui si efect antiseptic contra micozelor la unghii.

In parfumerie este mult folosit uleiul eteric, intrucat ramane perceptibil mult timp datorita unei viteze reduse de evaporare.

Uleiul eteric de Ceylon se asociaza cu multe alte uleiuri volatile pentru a obtine o diversitate de note odorante, orientale si lemnoase. Asocierea se face frecvent cu uleiuri citrice, trandafir, iasomie, bois de rose, tuberoze, olibanum, santal, benzoe, ambra, mosc si ylang-ylang. Din aceste combinatii s-au realizat cele mai celebre parfumuri feminine, precum Shalimas-Guerlain, Dioressence-Dior, Coco-Chanel. Ca parfumuri masculine au fost bine apreciate Egoiste-Chanel, Opium pour Homme-St. Laurent etc. La parfumurile masculine combinatiile se fac cu uleiuri de garoafe, lavanda, geraniu, vanilie, lacramioare si patchuli.

In industria chimica, uleiul din frunze este utilizat pentru separarea eugenolului, cunoscut ca avand puternice proprietati antiseptice, si in producerea unor detergenti.

Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 08.09.2009.

Sursa imagine: ImagesNet